Dezbaterea Schengen: cum generează dezinformarea euroscepticism

Ca parte a activităților BROD, cercetătorii de la SNSPA (România) și NTCenter (Bulgaria) au studiat modul în care dezbaterea cu privire la spațiul Schengen din ambele țări este afectată de dezinformare și stimulează atitudinile eurosceptice.

Acest studiu examinează influența dezinformării mediatice cu privire la aderarea amânată a României și Bulgariei la Spațiul Schengen asupra atitudinilor publice față de Uniunea Europeană (UE), subliniind rolul narațiunilor înșelătoare în încurajarea euroscepticismului. Spațiul Schengen, esențial pentru integrarea europeană, permite libera circulație prin eliminarea controalelor la frontiere. În ciuda aderării la UE în 2007, integrarea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen a rămas blocată, aderarea parțială (ridicarea controlului frontierelor aeriene) fiind aprobată la 31 martie 2024, iar aderarea deplină intrând în vigoare la 1 ianuarie 2025. De-a lungul dezbaterii, preocupările politice și tehnice, agravate recent de factori precum granița României cu Ucraina, au făcut din această problemă o țintă principală pentru narațiunile înșelătoare.

Folosind modele experimentale pe bază de paneluri online reprezentative din România (N=895) și Bulgaria (N=912), această cercetare explorează modul în care expunerea la dezinformare prin intermediul mass-media tradiționale, alternative și sociale influențează atitudinile UE.

Rezultatele arată că dezinformarea sporește euroscepticismul în ambele țări, cu diferențe notabile. În România, acest efect este consecvent pentru toate tipurile de media, în timp ce în Bulgaria, media tradițională exercită o influență mai puternică, reflectând încrederea mai mare în aceste tipuri de mijloace de comunicare în masă. În special, nici importanța percepută a Schengen, nici ideologia politică nu atenuează aceste efecte.

Acest studiu subliniază puterea dezinformării de a modela percepțiile UE, în special în contexte contestate precum aderarea la Schengen. Acesta confirmă rezultatele anterioare, conform cărora relatările negative din mass-media amplifică sentimentele anti-UE și arată, pentru prima dată, că dezinformarea specifică UE intensifică euroscepticismul. Factorii de decizie politică, jurnaliștii și autoritățile de reglementare în domeniul mass-media trebuie să abordeze dezinformarea prin strategii adaptate la context în toate mijloacele de comunicare, nu doar pe platformele sociale. Fact-checkerii și liderii ar trebui să se concentreze pe comunicarea transparentă pentru a restabili încrederea publicului.

Studiul este în prezent în curs de revizuire pentru publicare. Detalii vor fi disponibile imediat ce lucrarea va fi publicată.