„Un singur gest de mulțumire te poate ține motivat luni întregi”

Fact-checkerii BROD și viziunea lor asupra dinamicii dezinformării în Bulgaria și România

de Christos Gavalas

Dezinformarea nu este o problemă doar în Bulgaria și România – ea modelează politica, alimentează neîncrederea publică și face ca democrația să pară un joc de culise.

Ambele țări s-au confruntat mult timp cu scandaluri de corupție și instabilitate politică, dar acum au de-a face și cu o avalanșă de dezinformări, multe dintre acestea fiind promovate de actori străini precum Rusia.

În România, situația a devenit atât de gravă încât Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, suspectând că politicianul de extremă dreaptă, Călin Georgescu, care câștigase primul tur, s-a folosit de o campanie de dezinformare țintită.

În martie 2025, demonstranții au luat cu asalt străzile după ce Biroul Electoral Central din România i-a interzis lui Georgescu să participe la scrutinul reprogramat pentru luna mai, manifestațiile degenerând în acte de violență.

Să ne gândim pentru o clipă: o țară din UE își anulează alegerile.

Ce spune asta despre încrederea oamenilor în instituții? Și, mai important, despre puterea dezinformării de a eroda democrația din interior?

În Bulgaria, după luni de tratative, în luna ianuarie, a luat naștere un executiv de coaliție. Totuși, impasul politic și deficitul de leadership au oferit de mult timp un mediu ideal în care propaganda să prolifereze.

Pe fondul acestor evenimente, cum a reacționat Uniunea Europeană?

Doar a privit de pe margine, venind din când în când cu sfaturi și oferind resurse limitate? Din fericire, lucrurile stau altfel.

De la inaugurarea EDMO în 2020, necesitatea unei înțelegeri profunde, la nivel local, a fenomenului dezinformării s-a accentuat constant, iar regiunea Balcanilor nu putea face excepție.

Observatorul Bulgaro-Român de Media Digitală (BROD) a apărut la începutul anului 2023, dând naștere unei colaborări inedite: echipe de fact-checking alături de cercetători și experți, pentru a dezvolta împreună soluții comune.

Pentru ei, fiecare zi reprezintă o intrare pe un potențial „câmp de luptă”, unde oamenii aleg din ce în ce mai mult să creadă ceea ce li se pare că este adevărat decât ceea ce este adevărat.

Pot ei cu adevărat să schimbe ceva?

Ei cred că pot. Pentru că, din când în când, apare o schimbare. Un debunking (verificare a faptelor, dezmințire) bine documentat devine viral. Un politician trebuie să își corecteze afirmațiile false. Un cetățean scrie un e-mail și spune: „Hei, mulțumesc, eram pe punctul de a crede bazaconia asta”.

Acestea sunt poveștile oamenilor care luptă împotriva dezinformării în Bulgaria și România – problemele cu care se confruntă, ce îi face să continue și de ce adevărul încă contează.

Cea mai mare provocare în Bulgaria: neîncrederea în instituții, pe fondul influenței ruse

În Bulgaria, fact-checkerii se confruntă cu o luptă dificilă împotriva unor narațiuni politice profund înrădăcinate în mintea oamenilor.

Potrivit lui Rossen Bossev, jurnalist AFP și fact-checker în Bulgaria, „cea mai mare provocare nu este doar avalanșa de dezinformări, ci neîncrederea generalizată – nu doar în jurnalism, ci și în instituții, experți și chiar în știință”.

În afară de a da vina pe structura politică și media contemporane care au pierdut contactul cu cetățenii, Bossev are o explicație diferită. „Există motive istorice pentru această neîncredere. De exemplu, în 1986, autoritățile bulgare au decis să nu informeze cetățenii cu privire la dezastrul de la Cernobîl, expunând milioane de oameni la riscurile radiațiilor”.

În plus, el critică crearea unei simetrii artificiale care permite ca „informații flagrant false” să fie adesea prezentate ca „doar un alt «punct de vedere»”, evocând, de asemenea, influența rusă, explicabilă prin legăturile istorice și lingvistice ale Bulgariei cu acest stat.

„Generațiile mai în vârstă, în special, sunt mai vulnerabile la dezinformarea rusă, deoarece înțeleg limba și au fost crescute într-un sistem strâns aliniat cu ideologia promovată de Uniunea Sovietică”.

Opiniile sale cu privire la dificultățile verificării faptelor în această regiune sunt în acord cu cele ale Mariei Miteva, producător executiv la Departamentul de Știri al BNT, o organizație de știri parteneră în consorțiul BROD, care, odată cu lansarea hub-ului, a început să se ocupe mai intens de verificarea știrilor.

„Fiind o țară post-totalitară, Bulgaria este un teren fertil pentru dezinformare, informații eronate și propagandă. Oamenii nu au încredere în instituții și, deși BNT se bucură de cel mai ridicat grad de credibilitate, încă ne îndoim de efectul pe care activitatea noastră îl are asupra verificării faptelor.”

„Suportăm un nivel ridicat de hărțuire”

Deși munca de fact-checking din Bulgaria întâmpină multe probleme, un aspect iese în mod deosebit în evidență, iar Kristina Hristova, de la FactCheck.bg, una dintre cele mai importante inițiative din țară, atrage atenția publicului.”

„Ceea ce pot spune că este specific Bulgariei este nivelul de hărțuire pe care îl suportăm de fiecare dată când verificăm declarațiile unor figuri populiste”, jurnaliștii din echipa sa „fiind constant ținta unor campanii de denigrare”.

Cu toate acestea, această realitate nu îi poate descuraja să își îndeplinească misiunea.

„Toți aceștia (jurnaliștii) înțeleg importanța muncii lor într-o perioadă în care faptele devin din ce în ce mai devalorizate de către politicienii populiști, fiind obstacole pentru promisiuni și acuzații nefondate. Acești jurnaliști sunt, de asemenea, foarte hotărâți să susțină misiunea de bază a jurnalismului – și anume, să ofere societății o informare obiectivă, bazată pe fapte”.

Cu toate acestea, fact-checking-ul nu vine ca o soluție unică.

Hristova crede că arma principală a dezinformării este repetiția și că, pe măsură ce propagandiștii își repetă minciunile, fact-checkerii trebuie să repete adevărul. Lupta este în desfășurare, iar consecvența reprezintă singura soluție.

Dar cât de viabilă este o astfel de soluție într-o perioadă în care resursele din mass-media sunt greu de obținut?

Isabelle Wirth, jurnalist AFP și manager de proiect pentru BROD și alte hub-uri EDMO, spune că soluția rămâne discutabilă.

„Menținerea activității de fact-checking devine o adevărată provocare, în special într-un ecosistem informațional afectat de criză, de unde marile platforme se retrag”, susține ea, făcând referire în special la CEO-ul AFP, potrivit căruia «această activitate de interes general va fi continuată».

„Vor să ne facă să credem că Bulgariei îi era mai bine pe vremea Uniunii Sovietice”

Mai multe teme recurente de dezinformare domină peisajul media bulgar, îmbinând adesea tematici geopolitice, sociale și istorice. Propaganda rusă este un factor-cheie, fiind utilizată frecvent pentru a răspândi povești anti-UE și informații eronate despre războiul din Ucraina.

După cum a remarcat Maria Miteva de la BNT, verificarea faptelor politice este o constantă.

„Verificăm dacă unele declarații ale politicienilor noștri sunt adevărate. Este destul de dificil să păstrăm echilibrul, dar cred că reușim pentru moment”.

Pentru Kristina Hristova, există o varietate de problematici de dezinformare care au apărut în Bulgaria, cea mai răspândită în 2024 fiind cea a drepturilor LGBTQ și „implicarea lor în sistemul educațional”.

Ea menționează, de asemenea, aspecte privind societatea civilă, zona euro și așa-numitul „acord verde”, care este setul de politici menite să facă din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, incluzând „toate aspectele sale”.

În ceea ce îl privește pe Bossev, sentimentul pro-Kremlin din Bulgaria este adânc înrădăcinat în ceea ce el numește o „narațiune nostalgică socialistă”, care se bazează „pe atașamentul sentimental față de trecut și este exploatată prin prezentarea unor afirmații distorsionate sau pur și simplu false cu privire la cât de bine i-ar fi mers Bulgariei în timpul erei totalitare”.

„Prin idealizarea trecutului”, explică el în continuare, „această narațiune servește, de asemenea, drept evadare pentru propaganda anti-UE și pro-Kremlin”, „consolidând în același timp ideea că Bulgariei i-a fost mai bine sub influența sovietică decât ca parte a Uniunii Europene”.

„Oamenii din România răspândesc orice, de la afirmații politice până la cele privind sănătatea”

Paula Cabescu, jurnalistă AFP și fact-checker în România, constată cu tristețe că dezinformatorii găsesc un sol foarte propice pentru a stârni neîncredere.

Ea descrie un mediu dificil pentru fact-checkeri, fiind o combinație între „scepticismul publicului” și lipsa „accesului rapid la surse credibile”.

Potrivit acesteia, jurnaliștii apelează adesea la instituții pentru a obține ajutor în accesarea informațiilor, un proces care se îmbunătățește, însă nu poate depăși niciodată viteza cu care se răspândesc afirmațiile false.

Această realitate are consecințe nefaste și îi determină să caute în schimb ajutor din surse internaționale, „ceea ce nu este calea preferată, dar uneori este necesar”.

Cabescu explică faptul că neîncrederea oamenilor în mass-media tradiționale și fact-checkeri este exploatată de actorii dezinformării din România, care prezintă eforturile de debunking „drept cenzură sau favorizare, ceea ce nu face decât să erodeze și mai mult încrederea”.

Dar pe cine urmăresc în principal acești actori?

Neîncrederea generalizată în instituții înseamnă că entitățile internaționale precum Uniunea Europeană sau NATO sunt mai ușor vizate, spune ea. În plus, „relatările pro-ruse sunt, de asemenea, predominante, prezentând Occidentul ca pe o amenințare la adresa suveranității României”.

„Actorii dezinformării încearcă să transmită că UE face ca România să își piardă independența”

Cabescu remarcă faptul că actorii rău-intenționați merg până la a prezenta acest lucru drept un pericol potențial chiar pentru independența țării, potrivit narațiunilor pe care le dezvoltă în România.

Unii spun că românii ar trebui să își recapete independența și că singura modalitate de a realiza acest lucru este „părăsirea tuturor alianțelor în care România a luptat din greu să intre în ultimii 35 de ani”.

Dar asta nu e tot.

Cabescu indică o altă tactică recurentă: utilizarea „presei alternative libere” sau a influencerilor din social media care se deghizează în „jurnaliști independenți”, iar dezinformarea în „jurnalism independent sau informații exclusive la care doar ei au acces sau pe care mass-media tradiționale refuză să le prezinte”.

„În realitate, aceste surse promovează adesea un amestec de jumătăți de adevăruri și falsuri absolute, ceea ce îngreunează abilitatea oamenilor de a distinge faptele de ficțiune”.

Pe de altă parte, aceasta este o abilitate care trebuie dobândită atât de profesioniști, cât și de public, iar AFP joacă un rol-cheie în această direcție.

„Proiectul BROD are un plan puternic de alfabetizare mediatică, la care contribuie AFP: fact-checkerii AFP au ajutat jurnaliștii bulgari și români să învețe și să își îmbunătățească competențele în materie de investigații derulate în ecosistemul digital de informare. Partenerii și coordonatorii BROD au fost, de asemenea, foarte proactivi și au monitorizat și analizat campaniile de dezinformare create în jurul alegerilor prezidențiale din România, precum și situația din țara vecină, Moldova. Acest lucru arată probabil că un astfel de consorțiu poate oferi rezultate puternice într-o situație de breaking news”, spune Wirth.

„Criticile, chiar și atunci când sunt neplăcute, sunt tot un semn că ai atins o coardă sensibilă”

Fact-checkerii nu vor înceta să încerce să restabilească adevărul, ocupând un loc de seamă într-o luptă foarte strânsă și, adesea, contra-cronometru.

Dar ce anume îi ține motivați, chiar și atunci când pare că luptă împotriva sorții?

„Să știu că ceea ce fac are un impact pe termen lung”, spune Cabescu, evocând persoanele care le scriu pe loc – uneori critic, însă de multe ori cerându-și iertare pentru propagarea unor informații false și angajându-se să nu mai repete greșeala.

„Nu se întâmplă des, dar vă asigur se întâmplă”, spune ea zâmbind, mărturisind că un simplu gest de mulțumire o poate motiva luni întregi în acest domeniu, „în timp ce critica, chiar dacă nu e mereu plăcută, dovedește totuși că ai atins un punct sensibil”.

Bossev subliniază importanța efectului concret al fact-checking-ului, amintind un caz ce spune totul despre abilitatea echipei de a transforma în bine percepția oamenilor față de o anumită temă.

„Un exemplu recent a implicat o afirmație falsă, larg răspândită în mai multe limbi – inclusiv în bulgară – care le descuraja pe femei să facă mamografii. Mesajul pretindea în mod eronat că aceste examinări sunt periculoase și ineficiente. AFP a verificat și a demontat punctual toate aceste afirmații, oferind dovezi ce pot fi verificate și opinii ale experților în domeniu.”

Acest tip de muncă îl face să zâmbească.

„Motivația mea vine din faptul că munca noastră are impact: de la informarea societății și prevenirea unor posibile consecințe negative, până la a-i face pe oameni să se gândească de două ori înainte de a da mai departe informații false.”

„De multe ori, schimbările mici sunt cele care merită așteptate și care contează, chiar dacă un debunking pare nesemnificativ”, susține Maria Miteva.

„O bună parte dintre materialele noastre de fact-checking ating o audiență considerabilă, însă nu cred că au produs o mare transformare în opinia publică. Cu toate acestea, publicul se obișnuiește treptat cu verificarea informațiilor, deci sunt sigură că va exista, totuși, o schimbare.”

Christos Gavalas este jurnalist grec, consultant de formare în domeniul fact-checking EDMO și lucrează pentru Athens Technology Center, parte din consorțiul BROD.