Consumul media din România: o perspectivă generațională

Ca parte a activităților derulate în BROD, cercetătorii din SNSPA (România) au realizat o analiză detaliată a tiparelor de consum de știri în rândul populației din România. Prin intermediul discuțiilor de tip focus grup, această cercetare explorează modul în care indivizii interacționează cu știrile și informațiile, concentrându-se pe aspecte precum sursele preferate de știri, formatele preferate și obiceiurile de expunere la știri în peisajul media contemporan. În mod specific, studiul examinează fenomene importante ale consumului de știri din zilele noastre, cum ar fi expunerea selectivă – tendința de a accesa știri care se aliniază convingerilor preexistente pe care oamenii le au – și evitarea știrilor – tendința de a evita complet știrile. Astfel de tipare pot explica de ce anumite persoane ajung să fie informate selectiv sau chiar să nu fie deloc informate. Un alt obiectiv esențial al studiului este acela de a analiza percepțiile publicului cu privire la ceea ce reprezintă o dietă media sănătoasă, furnizând o abordare centrată pe utilizator asupra mediului informațional din România. Pentru a permite o analiză complexă, cercetarea include atât perspectiva tinerilor adulți (18-25 de ani), cât și pe cea a persoanelor vârstnice (55 de ani și peste), permițând astfel o comparație intergenerațională a obiceiurilor de consum media și a percepțiilor cu privire la cealaltă generație.

Principalele concluzii ale cercetării arată faptul că tinerii din România consumă predominant conținut în format scurt și preferă platformele de social media, precum TikTok și Instagram, ca surse principale de știri. Pe de altă parte, persoanele vârstnice se bazează în principal pe media tradiționale, cum ar fi televiziunea, ca surse principale de informare. Cu toate acestea, și acestea au raportat că utilizează și platformele social media pentru a accesa știri, având, însă, o abordare mai precaută a acestora.

Datele arată că există o diferență interesantă în modul în care cele două generații își percep reciproc obiceiurile media. Participanții mai tineri au menționat în mod frecvent că persoanele vârstnice consumă cantități semnificative de știri prin intermediul rețelelor sociale, în timp ce persoanele vârstnice se considerau mai degrabă utilizatori ocazionali ai acestor platforme. Această diferență poate fi explicată prin fenomenul denumit în engleză third person effect –tendința indivizilor de a crede că alții, în special cei din grupuri demografice diferite, sunt mai predispuși la influența mediatică decât ei înșiși. Deoarece consumul de știri din social media este adeseori asociat cu un risc mai mare de expunere la informații înșelătoare sau de o calitate îndoielnică, ambele generații par să atribuie celeilalte o dependență mai mare de platformele digitale, fiind, astfel, o dovadă în plus care atestă preocupările legate de educația mediatică și de încredere.

Aceste rezultate oferă o perspectivă interesantă asupra peisajului mediatic din România, oferind detalii asupra diferențelor generaționale, riscurilor percepute și comportamentelor de căutare a informațiilor. Deoarece datele sunt încă în curs de prelucrare, detalii și analize suplimentare vor fi disponibile după publicare.