Narațiunile digitale, discursul public și riscul dezinformării: o analiză bazată pe date a subiectelor sensibile în 2024

Patru studii realizate de cercetători români în cadrul activităților proiectului BROD au utilizat o perspectivă bazată pe date pentru a prezenta modul în care patru subiecte sensibile (schimbările climatice, COVID-19 și vaccinarea, aderarea României la spațiul Schengen și minoritatea română din Ucraina) au rezonat în spațiul digital din România pe parcursul anului 2024, identificând actori-cheie, narațiuni influente și contextul mai larg care influențează dezbaterea publică.

Fiecare subiect și-a urmat propriul ritm, cu o vizibilitate fluctuantă legată mai degrabă de evenimente majore decât de un interes public susținut.

Schimbările climatice au rămas o preocupare secundară, atingând apogeul în jurul discuțiilor politice internaționale și al evenimentelor meteorologice extreme. În timp ce media principale și vocile instituționale au dominat discuția, vizibilitatea subiectului a fost mai degrabă determinată de evenimente punctuale decât una continuă. Impactul mențiunilor de pe internet a depășit cu mult discuțiile de pe Facebook.

Dezbaterea privind COVID-19 și vaccinarea, deși prezentă, a pierdut urgența din anii anteriori. Discuția a fost relansată în mare măsură de evenimente externe - cum ar fi contractarea COVID-19 de către Joe Biden sau procesul intentat de Pfizer României în legătură cu comenzile de vaccinuri. Narațiunile alternative, influențele vocilor religioase de pe social media și perspectivele conspiraționiste au jucat un rol semnificativ, amplificând scepticismul în jurul vaccinării.

Minoritatea română din Ucraina a avut o influență limitată, apărând în principal în timpul evenimentelor cu încărcătură politică, cum ar fi protestele privind drepturile culturale și interzicerea intrării în Ucraina a liderului AUR, George Simion. Discursul populist și naționalist a alimentat interesul pentru acest subiect.

În sfârșit, aderarea la Schengen a fost o temă dominantă în dezbaterile online, determinată de deciziile politice legate de intrarea parțială și apoi completă a României în acest spațiu. Acest subiect a avut o rezonanță profundă datorită implicațiilor sale economice și de mobilitate. Rolul Austriei în întârzierea aderării complete a rămas o nemulțumire majoră, în timp ce discuțiile au evidențiat locul României în cadrul UE.

Pe toate subiectele, dezbaterea online a rămas reactivă, atingând cote maxime ca răspuns la știrile de ultimă oră, dar având dificultăți în a menține un angajament constant. Facebook a jucat un rol în amplificarea narațiunilor alternative și populiste pentru unele dintre subiecte, în timp ce media tradiționale au condus discursul public mai larg.

Analiza a fost realizată folosind analiza de conținut automată prin intermediul unui instrument specializat de monitorizare a conversațiilor online (NewsVibe), care a urmărit sistematic mențiunile din surse web și Facebook influente din România pe parcursul anului 2024, analizând peste 30.000 de mențiuni agregate. Această metodă a permis o evaluare cantitativă și calitativă a impactului discuțiilor online prin evaluarea unor parametri precum numărul de mențiuni și impactul estimat, clasificarea mențiunilor în funcție de tipul sursei (web vs. Facebook), identificarea entităților principale menționate în contextul subiectelor analizate și oferirea de perspective asupra modului în care fiecare subiect a evoluat în timp. În plus, un algoritm de categorizare bazat pe inteligență artificială a identificat contextele dominante care au încadrat problemele - cum ar fi guvernanța, politica, mediul etc. - în timp ce alte elemente legate de sentiment și încadrare au fost deduse din emoji, hashtag-uri și distribuția regională a mențiunilor. Această abordare cuprinzătoare a oferit o înțelegere aprofundată a discursului online în jurul acestor subiecte, dezvăluind teme-cheie, voci proeminente și factori sociali și politici mai largi care influențează percepția publică în România.