În ultimele luni ale anului 2024, postări pe Facebook distribuite de mii de ori în România și Moldova (aici, aici, aici) pretind că enumeră numeroasele beneficii ale albinelor și ale mierii. Printre acestea se numără, de exemplu, faptul că o lingură de miere poate ține o persoană în viață timp de 24 de ore sau că propolisul este unul dintre cele mai puternice antibiotice ale naturii.

„Știați că o lingură de miere este suficientă pentru a menține o persoană în viață timp de 24 de ore? [...] Știați că mierea conține enzime vii? Știați că aceste enzime mor atunci când intră în contact cu o lingură de metal?”, se arată pe o listă lungă de presupuse beneficii. Postări similare au fost distribuite pe scară largă și în limba franceză.  

Dar, în timp ce unele elemente de pe această listă care laudă beneficiile mierii și albinelor sunt corecte, altele sunt exagerate, înșelătoare sau false, după cum au subliniat mai mulți specialiști contactați de AFP. 

„Beneficiile mierii, [...] propolisului, jeleului regal etc. sunt incontestabile. Pe de altă parte, nu ar trebui să vorbim prostii”, a declarat Henri Clément, purtător de cuvânt al Uniunii Naționale Apicole Franceze (UNAF), într-un interviu acordat AFP la 2 septembrie 2024.  

„Viața noastră este posibilă numai printr-o alimentație echilibrată, cu proporții optime între glucide, proteine, vitamine, apă, fibre, etc. Mierea nu poate să asigure decât sursa noastră de energie prin arderea zaharurilor în organism (metabolism), dar numai cu miere nimeni nu ar putea supraviețui prea mult”, a declarat pentru AFP, la 18 septembrie 2024, Constantin Dobrescu, vicepreședinte al Federației Asociațiilor Apicole din România (ROMAPIS). 

O lingură de miere te ține în viață pentru o zi? Este înșelător

În general, mierea este compusă din 80-85% carbohidrați și 15-17% apă.  Ea conține, de asemenea, urme de vitamine, minerale și antioxidanți, care contribuie la valoarea sa nutritivă generală.  Cu toate acestea, experții au subliniat că afirmația conform căreia mierea singură susține viața timp de 24 de ore poate fi înșelătoare.  

„Afirmația mi se pare delicioasă. Răspunsul este evident 'DA', cum tot 'da' ar fi și la întrebarea dacă o lingură de apă menține în viață a persoană timp de 24 de ore. Ceea ce nu ar fi valabil în cazul unei linguri de cianură”, a declarat pentru AFP Dobrescu. 

„O persoană poate trăi câteva zile fără nimic, nu doar dacă ar lua o lingură de miere”, a declarat pentru AFP, într-un e-mail din 18 septembrie 2024, Otilia Bobis, cercetător și profesor la Departamentul de Apicultură și Sericultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (USAMV).  

Mierea nu conține „enzime vii”

Deși mierea conține enzime, este greșit să le prezentăm ca fiind „vii”, a declarat pentru AFP Yves Berthaud, co-autor al unei cărți franceze intitulate „Cunoașterea albinelor: Pentru o apicultură rațională”.

Enzimele sunt proteine care accelerează reacțiile chimice din organism, jucând un rol crucial în metabolism, ajutând la descompunerea grăsimilor, proteinelor și carbohidraților în timpul digestiei, transformând alimentele în energie și nutrienții necesari pentru creștere și pentru repararea celulelor. Organismul uman produce enzime în mod natural, dar acestea sunt prezente și în alimente și produse fabricate.

„Enzimele sunt produse de celulele vii, dar sunt substanțe organice [...] care accelerează acțiuni sau reacții în interiorul culturii albinei”, a declarat Marie-Laure Legroux, vicepreședinte al Societății Centrale Apicole (SCA) din Franța, pentru AFP la 12 septembrie 2024. „Fiecare albină are enzime ușor diferite, [care] intervin în transformarea nectarului. Transformarea nectarului de către aceste enzime va da, puțin câte puțin, cu ventilație, miere.”

„Dar enzimele nu sunt ființe vii, sunt proteine, deci nu mor la contactul cu o lingură de metal [...]. Ca apicultori, depozităm mierea la recoltare în echipamente din oțel inoxidabil, adică în metal”, a subliniat specialistul. 

Pe de altă parte, proprietățile mierii sunt „deteriorate de căldură” , a adăugat ea.

Mierea nu ajută „creierul să funcționeze mai bine” mai mult decât orice alt aliment dulce

Postările susțin că mierea „conține o substanță care ajută creierul să funcționeze mai bine”. Ca aliment dulce, mierea are în mod inevitabil un impact asupra creierului - dar nu mai mult decât alte alimente de același tip, explică experții. 

Creierul este organul care necesită cea mai mare cantitate de energie, folosind jumătate din toată energia din zahăr din organism, fiind „dependent de zahăr ca principal combustibil”, explică aici Harvard Medical School. Dar chiar dacă creierul are nevoie de glucoză, o cantitate prea mare din această sursă de energie poate duce la complicații, cum ar fi creșterea în greutate, diabetul și poate chiar perturba formarea memoriei.

„Mierea este ca orice alt zahăr”, subliniază Legroux.

„Hrana sănătoasă nu poate decât să asigure o bună funcționare a organismului uman, deci implicit și a creierului”, a fost de acord Dobrescu, adăugând că nu are cunoștință de „vreo substanță (din miere - n.r.) cu acest rol specific”. 

„Mierea conține o multitudine de clase de substanțe cu acțiune nutrițională sau bioactivă”, astfel încât „este impropriu să spunem că mierea conține 'o substanță' care poate îmbunătăți activitatea creierului”, a declarat Bobis pentru AFP. „Polifenolii din miere pot ajuta la buna funcționare a creierului, în totalitate”, a spus ea, adăugând că „nu există o substanță anume” care să facă acest lucru. 

Conform unei analize din 2023 bazată pe mai multe studii, mierea poate stimula sănătatea creierului prin îmbunătățirea memoriei, oferind neuroprotecție și reducând stresul și inflamația. Beneficiile sale sunt legate de compușii săi antioxidanți. Acești compuși ajută la reducerea factorilor neurotoxici și susțin funcția creierului. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a explora pe deplin potențialul mierii în tratarea bolilor neurodegenerative, a subliniat analiza. 

Este propolisul unul dintre „cele mai puternice antibiotice” din natură?

Propolisul este o substanță rășinoasă colectată de albine din mugurii copacilor, cunoscută pentru proprietățile sale antimicrobiene, antiinflamatorii și de stimulare a sistemului imunitar. Cu toate acestea, opiniile cu privire la puterea sa „antibiotică” pot varia în rândul experților. 

„Este important să înțelegem că propolisul este un produs natural cu o compoziție extrem de variabilă, în funcție de locul din care provine (de exemplu, copacii de pe care este recoltat)”, reamintește Berthaud.  

„Este argumentabil să considerăm propolisul drept un 'antibiotic'”, a declarat pentru AFP, la 25 septembrie 2024, Antonio Salatino, profesor în cadrul Departamentului de Botanică al Institutului de Biosciințe al Universității din São Paulo.

Salatino - care a efectuat cercetări ample asupra propolisului (aici, de exemplu), a precizat că „antibiotic” se referă la medicamentele produse de laboratoarele farmaceutice pentru tratarea bolilor infecțioase. El a adăugat că, în afară de cazuri izolate, propolisul nu este prescris în mod obișnuit de medici și că „niciun laborator farmaceutic nu a fost încă implicat în producerea și comercializarea de medicamente pe bază de propolis”. 

Cu toate acestea, „sute de articole științifice privind testele care utilizează extracte și componente izolate de propolis au raportat efecte de inhibare a creșterii mai multor bacterii patogene”, a declarat Salatino pentru AFP.  

„Propolisul este antibacterian, desigur”, a declarat pentru AFP Dr. Vassya Bankova, expert în biochimia propolisului și profesor la Institutul de Chimie Organică cu Centrul de Fitochimie al Academiei Bulgare de Științe, într-un e-mail din 25 septembrie 2024. „Cu toate acestea, nu este nici pe departe „unul dintre cele mai puternice antibiotice naturale”, a convenit ea.  

Bankova a explicat că propolisul „este mai slab decât majoritatea antibioticelor din comerț”, „în unele cazuri aproape de sulfonamide”, un tip de medicament utilizat frecvent pentru tratarea infecțiilor bacteriene și fungice. 

„Propolisul are calități antibiotice (contribuie la distrugerea bacteriilor), cum este dovedit științific și că are și caracter antifungic și poate fi util și în tratarea bolilor virale”, a mai spus Dobrescu pentru AFP.  

Bankova a explicat că cea mai importantă proprietate a propolisului „este faptul că bacteriile nu pot dezvolta rezistență, deoarece propolisul este un amestec de compuși diferiți care acționează în mecanisme diferite împotriva microorganismelor”. Ea a adăugat că, în cea mai mare parte, utilizarea practică a propolisului este topică - aplicat pe piele pentru a trata afecțiunile - precum și în stomatologie.   

„Propolisul a fost utilizat de unii dentiști, de exemplu pentru tratamentul cariilor, parodontitei și gingivitei”, a fost de acord Salatino, precizând, de asemenea, că în aceste cazuri „propolisul brut sau extractele de propolis sunt utilizate topic”. 

Salatino a explicat, de asemenea, că variația chimică și compoziția complexă a propolisului reprezintă impedimente în calea includerii sale printre medicamentele furnizate de industria farmaceutică modernă.

Activitatea antibacteriană nu este uniformă atunci când se compară propolisul din diferite părți ale lumii, dar, cu toate acestea, „practic toate tipurile de propolis testate până în prezent au arătat activitate antibacteriană”, a spus Salatino.  

Mierea nu are o „dată de expirare”?

Din punct de vedere tehnic, mierea nu expiră în același mod ca multe alte alimente, datorită conținutului scăzut de umiditate, pH-ului acid și concentrației ridicate de zahăr, care îi conferă calități de conservant natural care ajută la prevenirea dezvoltării bacteriilor și a mucegaiului. Cu toate acestea, mierea își poate schimba textura, culoarea și aroma în timp, mai ales dacă nu este depozitată corespunzător.

În ciuda convingerilor comune, mierea are un termen de valabilitate, potrivit lui Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS, care a declarat pentru AFP: „Păstrarea mierii pe perioade lungi duce la apariția unui produs de descompunere al zaharurilor care se numește hidrometilfurfural (HMF), un compus cu un anumit grad de toxicitate”. Prezența sa în miere este reglementată prin lege pentru a se asigura că nu depășește anumite praguri, a explicat el.

HMF poate crește, de asemenea, din cauza practicilor deficitare de depozitare sau a metodelor necorespunzătoare de decristalizare. „Un termen de valabilitate rezonabil al mierii este de 3 ani, dacă este păstrată în condiții optime - temperaturi mici, preferabil sub temperatura camerei, la adăpost de soare, etanș ambalată”, a adăugat Dobrescu.  

Însă mierea își poate păstra proprietățile dacă este păstrată în condiții adecvate, a explicat și Bobis.  

Nu toate albinele „trăiesc mai puțin de 40 de zile”

În cele din urmă, cifrele prezentate în lista de afirmații privind productivitatea medie a unei albine de-a lungul vieții sunt destul de exacte, dar cu câteva nuanțe, subliniază experții contactați de AFP.

„[Este adevărat că] albinele de vară [trăiesc mai puțin de 40 de zile]. Albinele de iarnă pot trăi între 3 și 5 luni”, a precizat Berthaud.

„În general, pentru anumite situații, este destul de corect, dacă ne referim la sezonul activ (în zona noastră de climă lunile martie-septembrie)”, a fost de acord Dobrescu.

„Albina de iernare are, însă, caracteristici biologice speciale, care îi conferă o longevitate extinsă și până la 6 luni, perioadă în care iese arareuri la zbor și evident că nu vizitează flori și nici nu culege nectar”, a adăugat el. 

În ceea ce privește cele „1.000 de flori” pe care le-ar fi vizitat o albină, totul depinde de durata de timp - care nu este specificată în lista de afirmații. „Albinele vizitează câteva sute de flori pe zi. Deci este mult mai mult [dacă este vorba de întreaga lor existență]”, a declarat Legroux, menționând că acestea produc în medie mai puțin de o linguriță de miere în timpul vieții lor. 

„O albină poate depozita 500.000 de boabe de polen doar pe unul dintre picioarele din spate [și] poate vizita 250 de flori într-o oră!”, subliniază site-ul Abeille sentinelle, un program francez non-profit lansat de Union Nationale de l'Apiculture Française (UNAF).   

Producția de miere din România scade drastic în 2024

În 2024, producția de miere din România a scăzut drastic din cauza temperaturilor extreme și a condițiilor meteorologice dificile, cu o reducere de până la 45% la nivel național, potrivit Asociației Crescătorilor de Albine din România, citată de Agerpres. Această scădere semnificativă a afectat toate tipurile de miere, inclusiv rapița, salcâmul, teiul și floarea-soarelui, provocând pierderi mari de producție și dificultăți financiare pentru apicultori.

Apicultorii români solicită acum un sprijin financiar de 10 euro pe familie de albine pentru a face față costurilor crescute și impactului negativ al importurilor extracomunitare de miere, care determină scăderea prețurilor pe piața internă.  

Problemele sunt agravate de prezența mierii din import, care afectează negativ prețul și valoarea mierii românești. Importurile de miere din Ucraina și China contribuie la scăderea prețurilor și pun presiune pe apicultorii locali, care nu pot concura cu prețurile scăzute.