În iunie 2024, utilizatorii de Telegram (aici, aici) și Facebook (aici, aici) au distribuit mesaje în limba română în care sugerau că produsele de protecție solară sunt periculoase pentru sănătatea umană și au distribuit, ca dovadă, un scurt videoclip de un minut în care apare Jörg Spitz, un medic german, autoproclamat expert în prevenție, autor de cărți despre medicina preventivă și nutrițională, vitamina D și acizi grași omega-3, care își promovează în detaliu și afacerea de vânzare de suplimente.  

În materialul video, el sugerează că, în loc să se bazeze pe creme de protecție solară care ar putea fi absorbite în fluxul sanguin, oamenii ar trebui să se protejeze cu materiale textile. Spitz susține că tot ceea ce se aplică pe piele este absorbit și subliniază riscurile potențiale ale substanțelor chimice din cremele de protecție solară atunci când sunt expuse la raze solare cu energie ridicată, sugerând că acestea ar putea „să se descompună în substanțe necunoscute cu proprietăți incerte”. 

Afirmații similare au fost distribuite și în limba germană.  

Cu toate acestea, aceste afirmații sunt înșelătoare. Mai mulți dermatologi au explicat pentru AFP că produsele de protecție solară nu sunt periculoase și nici nu prezintă riscuri semnificative pentru sănătate; dimpotrivă, acestea joacă un rol crucial în protejarea pielii de razele UV nocive, care pot provoca arsuri solare, îmbătrânire prematură sau cancer de piele, beneficiile utilizării produselor de protecție solară depășind orice potențiale îngrijorări legate de ingredientele acestora. 

De unde provine videoclipul

AFP a descoperit că fragmentul care circulă online provine dintr-o prezentare video a lui Spitz despre „vitamina D”, care a fost publicată pe Youtube pe 27 februarie 2018, în cadrul unui eveniment organizat de o companie cu sediul în Austria care produce suplimente nutritive, potrivit site-ului său. Fragmentul văzut pe social media include slide-ul 20 din prezentarea sa.  

Înainte de pasajul video folosit în postările înșelătoare de pe rețelele de socializare, Spitz a vorbit despre producerea vitaminei D și a sugerat utilizarea de îmbrăcăminte în timpul expunerii la soare în cazul în care o persoană stă „la soare pentru o perioadă lungă de timp”.   

Potrivit Medwatch.de, o platformă germană de știri axată pe sănătate și medicină, care a realizat un articol amplu despre el (arhivat aici), Jörg Spitz este specialist în medicină nucleară, autor și autoproclamat expert în prevenție. Vitamina D pare să fie unul dintre subiectele sale preferate, având în vedere că a publicat cinci ghiduri despre această vitamină. De asemenea, el supraveghează o rețea de site-uri web, inclusiv Academia de Medicină Umană (AMM), care promovează vitamina D și alte suplimente alături de sănătatea holistică. În ciuda fațadei sale informaționale, AMM funcționează, de asemenea, ca un magazin online de produse digitale legate de vitamina D și alte suplimente nutriționale adesea costisitoare, atrăgând atenție pentru presupusele afirmații înșelătoare privind sănătatea din ofertele sale, precizează platforma germană. 

Potrivit CV-ului său, după finalizarea studiilor, Spitz a lucrat ca medic șef pentru medicină nucleară la Spitalul Municipal Wiesbaden și ca profesor de medicină nucleară la Universitatea din Mainz.  

Spitz a prezentat anterior opinii similare cu privire la produsele de protecție solară, pledând pentru produsele de protecție solară „naturale” și non-chimice și avertizând împotriva anumitor tipuri de produse de protecție solară. 

Protecția solară nu este periculoasă

Crema de protecție solară este un produs topic conceput pentru a proteja pielea de razele ultraviolete (UV) nocive emise de soare prin absorbția, reflectarea sau împrăștierea radiațiilor UV, reducând pătrunderea lor în piele. „Efectele secundare ale expunerii neprotejate la soare sunt bine cunoscute: arsuri solare, formarea ridurilor, apariția cancerului de piele", a declarat pentru AFP, pe 8 iulie 2024, Dr. Henry Lim, dermatolog și fost președinte al Academiei Americane de Dermatologie și al Asociației Dermatologice Americane. 

Activitățile în aer liber „ar trebui să fie asociate cu o protecție solară rezonabilă”, a subliniat Lim. El recomandă oamenilor „să aplice o cremă de protecție solară cu spectru larg cu SPF30 sau mai mare” pe toate zonele expuse la soare. 

Utilizarea protecției solare este, de asemenea, recomandată de dermatologi din întreaga lume și de numeroase organizații și autorități de sănătate, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Centrele americane pentru controlul și prevenirea bolilor, Administrația americană pentru alimente și medicamente și Centrul european pentru prevenirea și controlul bolilor, sistemul național de sănătate britanic (NHS), Asociația canadiană de dermatologie sau Consiliul australian al cancerului.  

Academia Americană de Dermatologie (AAD) recomandă, de asemenea, „tuturor”, indiferent de vârstă, sex sau tonul pielii, să utilizeze o cremă de protecție solară cu un factor de protecție solară (SPF) de cel puțin 30, care blochează 97% din razele UVB ale soarelui. Pentru a rămâne protejați în aer liber, crema de protecție solară trebuie reaplicată la fiecare două ore și imediat după înot sau transpirație, precizează AAD.

Există două tipuri de protecție solară: chimică și minerală. 

Cremele de protecție solară chimice conțin compuși organici care absorb radiațiile UV și le transformă în căldură, eliberându-le de pe piele. 

Cremele de protecție solară pe bază de minerale, cunoscute și sub denumirea de creme de protecție solară fizice, utilizează minerale naturale - cum ar fi oxidul de zinc sau dioxidul de titan - care se așează deasupra pielii și acționează ca o barieră fizică, reflectând și împrăștiind radiațiile UV departe de piele. 

În ultimii ani, mai multe ingrediente chimice din cremele de protecție solară au fost supuse unei examinări mai atente din cauza preocupărilor crescânde cu privire la siguranța lor. Utilizatorii de pe rețelele de socializare au mers mai departe, de exemplu asociind crema de protecție solară cu o cauză a cancerului, ceea ce AFP a demontat aici și aici, de exemplu, sau susținând că nu este sigură pentru sănătatea umană, demontat aici. 

Dar „deși există unele preocupări cu privire la siguranța anumitor ingrediente ale cremelor de protecție solară, beneficiile utilizării cremelor de protecție solară pentru a preveni deteriorarea pielii indusă de razele UV și cancerul de piele depășesc cu mult aceste riscuri potențiale”, au declarat pentru AFP Dr. Anne Chapas  și Dr. Pooja Rambhia, dermatologi certificați și membri ai Academiei Americane de Dermatologie, într-un e-mail comun din 10 iulie 2024. Consensul științific susține utilizarea de protecție solară ca măsură eficientă de protecție împotriva cancerului de piele, au adăugat ele.  

Cremele de protecție solară, recomandate în ciuda absorbției în sânge

În mai 2019, FDA a anunțat rezultatele unui studiu preliminar care sugerează că anumite substanțe chimice care se găsesc în mod obișnuit în produsele de protecție solară ar putea fi absorbite în sânge la niveluri mai mari decât cele cunoscute anterior. În timp ce FDA a clarificat faptul că absorbția singură nu indică faptul că aceste ingrediente sunt nesigure, aceasta a declanșat apeluri pentru cercetări suplimentare pentru a evalua orice posibile consecințe pe termen lung.

Dr. Chapas și Rambhia au mai explicat că studiul din 2019 a fost un studiu controlat care a aplicat o cantitate standardizată de protecție solară (2 mg/cm2 la 75% din suprafața corpului) la intervale stabilite, măsurând zilnic concentrațiile plasmatice ale ingredientelor care au fost efectuate în interior.

Acestea au subliniat că, în timp ce studiul oferă coerență în testare, îi lipsesc condițiile reale din exterior, cum ar fi căldura și umiditatea. „Este important de reținut că majoritatea persoanelor nu aplică cantități atât de mari de protecție solară pe o suprafață corporală atât de mare. Studiile au arătat că oamenii folosesc de obicei mult mai puțin decât standardul internațional”, au spus ele.

La începutul aceluiași an, FDA a propus noi reglementări pentru a se asigura că produsele de protecție solară sunt sigure și eficiente, care includeau interdicția utilizării acidului aminobenzoic (PABA) și a salicilatului de trolamină.  

„Au detectat absorbția sistemică a acestora, precum și efecte negative ale absorbției. Prin urmare, nu a fost justificată includerea acestora ca potențiale ingrediente de protecție solară", a declarat pentru AFP, pe 9 iulie 2024, Dr. Anthony Rossi, dermatolog, asistent la Memorial Sloan Kettering Cancer Center și New York Presbyterian Hospital și profesor asistent la Weill Cornell Medical College.

În ianuarie 2020, FDA a publicat un studiu de monitorizare menit să furnizeze date și informații mai cuprinzătoare cu privire la modul în care aceste substanțe chimice se comportă în organism de-a lungul timpului. FDA a observat că toate cele șase ingrediente active ale produselor de protecție solară care au fost evaluate în acest studiu au fost absorbite în fluxul sanguin, chiar și după o singură utilizare. De asemenea, s-a constatat că, odată absorbite, aceste ingrediente pot rămâne în organism pentru perioade lungi de timp.    

Cu toate acestea, agenția a precizat că rezultatele sale în aceste studii nu implică faptul că oricare dintre ingredientele testate nu sunt sigure pentru utilizarea în cremele de protecție solară și nici solicitarea de informații suplimentare. FDA a solicitat date suplimentare privind siguranța a 12 ingrediente active pentru a înțelege absorbția și efectele pe termen lung ale acestora, deoarece datele actuale sunt insuficiente pentru a determina nivelurile sigure de absorbție, au declarat aceștia. Între timp, agenția a „recomandat cu tărie” utilizarea continuă a cremelor de protecție solară împreună cu alte măsuri de protecție solară. 

„Utilizarea protecției solare ar trebui încurajată deoarece știm că expunerea neprotejată la UV poate provoca cancer de piele, inclusiv melanom”, a explicat Dr. Rossi pentru AFP. „Dacă cineva este preocupat de perturbarea sistemului endocrin, poate folosi creme de protecție solară fizice (pe bază de minerale) - dioxid de titan și oxid de zinc”, a adăugat el.  

„În timp ce datele actuale demonstrează absorbția sistemică a filtrelor chimice de protecție solară, nu există date la om, până în prezent, care să demonstreze daune pentru sănătatea umană”, au declarat Dr. Chapas și Dr. Rambhia, adăugând că sunt necesare date suplimentare privind siguranța pentru a determina semnificația clinică a acestei absorbții. 

„Trebuie remarcat faptul că cremele cu protecție solară sunt utilizate încă de la sfârșitul anilor 1970. Nu au fost dovedite în mod concludent efecte secundare interne”, a declarat Dr. Lim pentru AFP.  

„Cu toate acestea, deși există unele preocupări cu privire la siguranța anumitor ingrediente ale cremelor de protecție solară, beneficiile utilizării cremelor de protecție solară pentru prevenirea leziunilor cutanate induse de UV și a cancerului de piele depășesc cu mult aceste riscuri potențiale”, au declarat doctorele Chapas și Rambhia.

„Optarea pentru creme solare fizice, cum ar fi oxidul de zinc sau dioxidul de titan, ocolește îngrijorarea legată de lipsa de date de siguranță a cremelor solare chimice și asigură protecția pielii", au adăugat aceștia. "Persoanele ar trebui să continue să utilizeze zilnic crema de protecție solară pentru a reduce riscul de malignități legate de UV", au insistat acestea. 

„Există date științifice solide care demonstrează că utilizarea regulată a produselor de protecție solară reduce riscul de cancer de piele de tip melanom și non-melanom”, au declarat Dr. Chapas și Dr. Rambhia pentru AFP, concluzionând că „până în prezent, nu există dovezi concludente că ingredientele chimice ale produselor de protecție solară cresc riscul de cancer la om”.

Îmbrăcămintea este mai bună decât SPF, dar nu este suficientă

Spitz sugerează în videoclip să vă „protejați cu textile” în loc de protecție solară.

Puține studii au analizat îmbrăcămintea de protecție solară ca modalitate de a bloca razele UV, așa cum este explicat aici. Dar, pe baza datelor disponibile, s-a ajuns în general la concluzia că acest tip de îmbrăcăminte este eficient în reducerea cantității de raze UV care ajung la piele. Îmbrăcămintea este evaluată pe scări precum UPF (Ultraviolet Protection Factor) sau GPF (Garment Protection Factor). De exemplu, un rating UPF de 15, 30 și 50+ înseamnă că hainele blochează 93,3%, 96,7% și, respectiv, 98% din razele UV. 

„Îmbrăcămintea UPF oferă o protecție constantă fără a fi necesară reaplicarea, spre deosebire de crema de protecție solară care trebuie reaplicată la fiecare 90 până la 120 de minute după înot sau transpirație. În plus, îmbrăcămintea UPF ocolește preocupările legate de absorbția sistemică a anumitor ingrediente chimice de protecție solară”, au declarat Dr. Chapas și Dr. Rambhia pentru AFP.

„Textilele sunt utile dacă au o culoare mai închisă și un model de țesut strâns”, a declarat Dr. Rossi pentru AFP. 

Cu toate acestea, el a explicat că un tricou alb obișnuit nu oferă un grad UPF atât de ridicat și nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe acesta. Îmbrăcămintea de plajă este bună pentru protejarea pielii, a spus el, „dar numai acolo unde o acoperă cu adevărat”. 

Dr. Chapas și Dr. Rambhia au fost de acord că hainele „sunt limitate în capacitatea lor de a acoperi fiecare centimetru de piele expusă", cum ar fi fața, urechile, mâinile, picioarele, „și sunt eficiente numai în zonele care sunt acoperite”. „Textilele UPF ar trebui să fie utilizate împreună cu crema de protecție solară pe orice piele expusă pentru a maximiza protecția împotriva radiațiilor UV”,  au spus ei. 

Deși este de acord că îmbrăcămintea este o barieră mai bună împotriva razelor UV, dermatologul Alok Vij, citat de centrul medical academic non-profit Cleveland Clinic, subliniază că vor „exista încă zone expuse la razele UV, cum ar fi mâinile, gâtul și fața”. „Aici intră încă în joc crema de protecție solară și poate ajuta la prevenirea arsurilor solare și a cancerului de piele”, a scris el. 

Cancerul de piele, în special keratozele solare, „sunt cel mai adesea localizate pe părțile corpului expuse la soare (de la care și-au primit numele): fața, capul, gâtul, lobii urechilor sau spatele mâinilor”, a scris dermatologul sârb Dr. Ivana Dunić pe portalul „We choose life” destinat sprijinirii pacienților cu cancer (link arhivat aici).  

Un studiu publicat în 2022, care a comparat modul în care patru noi tipuri de țesături și două creme solare obișnuite protejează împotriva razelor UV, a subliniat că „îmbrăcămintea ar trebui să fie considerată piatra de temelie a protecției UV”. Cu toate acestea, se spune în studiu, crema de protecție solară rămâne o modalitate importantă de protecție împotriva UV, „în special în zone ale corpului precum fața și mâinile, unde îmbrăcămintea poate fi nepractică”. Studiul a concluzionat că, în viitor, „strategiile cele mai eficiente și adoptate pe scară largă vor include probabil atât îmbrăcăminte fotoprotectoare, cât și creme solare”.  

În 2022, peste 1,5 milioane de cazuri noi de cancer de piele au fost diagnosticate la nivel mondial, cu aproximativ 330 000 de cazuri de melanom - cel mai periculos tip de cancer de piele - și aproape 60.000 de decese raportate, potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC).  

În UE, România se detașează cu una dintre cele mai scăzute rate de incidență a melanomului atât la bărbați, cât și la femei, alături de Bulgaria, Cipru, Portugalia și Polonia. Cu toate acestea, România, alături de Spania, Grecia, Portugalia și Malta, are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate prin melanom din UE. 

În 2020, conform estimărilor European Cancer Information System (ECIS), 1.547 de persoane au fost diagnosticate cu melanom în România, dintre care o treime și-au pierdut viața, potrivit Asociației Melanom Româniahttps://www.melanomromania.org/despre-asociatia-melanom-romania. Incidența melanomului în România, de 7,9 la 100.000 de locuitori, este probabil subestimată în absența unui registru național pentru melanom, explică organizația pe site-ul său.