YouTube în campania electorală pentru alegerile parlamentare: dezinformare difuzată prin conținut video și multiplicată în comentarii

YouTube a devenit în ultimii ani o platformă tot mai relevantă în arhitectura informațională online a Republicii Moldova, consolidându-și rolul nu doar ca sursă de divertisment, ci și ca spațiu de formare a opiniei publice privind evenimentele social-politice de interes major.

Rețeaua se clasează pe locul al doilea ca notorietate între cele mai populare rețele sociale din țară, potrivit celor mai recente cercetări ale Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Studiul de audiență a mass-media din Republica Moldova, publicat de CJI în iunie 2025, arată că YouTube reprezintă una dintre principalele surse de informare pentru majoritatea populației: 85% dintre respondenți declară că utilizează platforma în mod constant, peste jumătate (52%) accesând-o zilnic. Publicul YouTube este preponderent tânăr (18–24 de ani), activ profesional, cu un nivel mediu sau superior de educație și venituri peste media națională, concentrat în mediul urban – în special în regiunile de sud, nord și municipiul Chișinău.

În acest context, analiza narațiunilor de dezinformare propagate pe YouTube în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 este relevantă pentru înțelegerea modului în care platforma contribuie la modelarea percepțiilor publice, amplificarea mesajelor manipulative și influențarea comportamentului electoral.

Raportul poate fi citit integral și aici: https://mediacritica.md/wp-content/uploads/2025/10/Raport-disinfo-Youtube_campanie_full.pdf

PRINCIPALELE TENDINȚE

Monitorizarea a 15 canale de YouTube în perioada 29 august - 28 septembrie 2025 arată că platforma este o sursă de propagare a dezinformării, relevantă în context electoral în special prin amplificarea mesajelor manipulative.

Câteva tendințe-cheie:
 

1. Narațiunile dominante au vizat delegitimarea autorităților proeuropene și a Maiei Sandu în calitate de șefă a statului, vehiculându-se teme recurente precum represiunea politică, falsificarea alegerilor, persecuția opoziției și capturarea statului de către Occident sau NATO;
2. Cadrul conspiraționist a fost portretizat în special prin figura lui George Soros și a „sorosiștilor”;
3. Dezinformarea a fost propagată prin mai multe canale interconectate, inclusiv foști furnizori de servicii media audiovizuale care, după suspendarea licențelor, au migrat pe YouTube și au continuat să difuzeze conținut partizan și adesea sincronizat;
4. Comentariile utilizatorilor au avut un rol amplificator major, multiplicând de câteva ori volumul narațiunilor prezente în videoclipuri. A fost identificată și o activitate intensă, uneori coordonată, a unui număr restrâns de comentatori.

METODOLOGIE

În cadrul monitorizării am analizat dinamica celor mai vizibile narațiuni de dezinformare și modul în care acestea sunt propagate pe YouTube, folosind o platformă asistată de inteligență artificială. Aceasta monitorizează canalele deschise și cartografiază narațiunile, analizând deopotrivă activitatea surselor de difuzare și conținutul din secțiunile de comentarii. Am selectat o listă predefinită de 15 canale și 24 de narațiuni ce vizează tematici de interes intern și extern, valabile pentru limbile română și rusă.

Prin narațiune de dezinformare înțelegem o construcție discursivă coerentă, repetitivă și recognoscibilă, menită să distorsioneze în mod sistematic realitatea cu scopul de a manipula percepțiile, atitudinile sau comportamentele publicului țintă. Conform EUvsDisinfo a Serviciului European de Acțiune Externă, o narațiune de dezinformare este „un set coerent de afirmații și puncte de discuție care sunt repetate în timp și care sprijină un cadru de interpretare manipulativ, adesea în opoziție cu valorile democratice, instituțiile internaționale sau coeziunea socială”. Narațiunile de acest tip pot fi propagate de state, actori non-statali sau rețele informale, în mod deliberat.

Obiectivele monitorizării:

• Identificarea și evaluarea celor mai frecvente narațiuni de dezinformare vehiculate pe YouTube în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare;
• Examinarea modului de propagare a narațiunilor prin conținutul video difuzat pe canale și în secțiunile de comentarii;
• Evaluarea rolului comentariilor în consolidarea, diversificarea și amplificarea narațiunilor de dezinformare.

Perioada monitorizării: 29 august – 28 septembrie 2025

Obiectul monitorizării: 15 canale de YouTube

Subiectul monitorizării: 24 de narațiuni de dezinformare (intern/extern)

Lista canalelor de YouTube selectate pentru monitorizare

Narațiunile de dezinformare predefinite și dinamica propagării acestora

DINAMICA ȘI PREVALENȚA NARAȚIUNILOR DOMINANTE

În perioada 29 august – 28 septembrie 2025, cele 15 canale monitorizate au difuzat 1.184 de materiale video, dintre care peste jumătate (639 de clipuri sau 53,9%) conțin una sau mai multe narațiuni de dezinformare. Datele arată că spațiul informațional de pe YouTube a fost dominat de câteva mesaje-cheie:

• în țară au loc represiuni politice (17% din cazuri);
• Maia Sandu nu este o președintă legitimă (16%);
• opoziția este persecutată (12%);
• țara e condusă de un regim fascist (8%);
• alegerile au fost fraudate (7%).

Într-un registru mai puțin proeminent, dar totuși vizibil, au circulat și alte narațiuni, fiecare reprezentând între 5-7% din totalul mesajelor analizate. Acestea se referă la: distrugerea economiei și a valorilor tradiționale de către UE, acuzații privind posibila falsificare a alegerilor și manipularea votului în diaspora,  ideea că în țară există cenzură și narațiunea potrivit căreia NATO atrage Republica Moldova în război.

Dinamica răspândirii mesajelor pe parcursul celor patru săptămâni de campanie a fost neuniformă, dar marcată de ascensiuni vizibile în anumite zile, ce pot fi corelate cu anumite evenimente de pe agenda publică.

Printre acestea se numără: debutul oficial al campaniei (29 august); Ziua Limbii Române (31 august); declarația ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, care a inclus cuvântul „bîdle”, considerată ofensatoare, sau afirmațiile șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, despre Evghenia Guțul și Ilan Șor (7 septembrie); aprobarea extrădării lui Vladimir Plahotniuc din Grecia și lansarea misiunii NATO „Eastern Sentry” (13 septembrie); percheziții privind finanțarea ilegală a partidelor, suspendarea extrădării lui Plahotniuc și anunțul retragerii cetățeniei române pentru Victoria Furtună (18 septembrie).

Volumul narațiunilor a înregistrat o creștere semnificativă pe parcursul întregii săptămâni premergătoare scrutinului. În ziua de sâmbătă, 27 septembrie – „Ziua tăcerii” –, activitatea a scăzut ușor, în corespundere cu tendința obișnuită de reducere a comunicării electorale directe. Totuși, volumul narațiunilor s-a dublat duminică, 28 septembrie, ziua desfășurării alegerilor, când cetățenii au mers la urne, în special seara, după ce au fost afișate rezultatele preliminare.

Dinamica răspândirii narațiunilor în perioada 29 august - 28 septembrie

În toate narațiunile legate de agenda internă, Maia Sandu rămâne ținta principală, indiferent de temă – economică, socială, electorală sau geopolitică. Numele președintei a apărut în peste 2.400 de mențiuni, depășind cu mult orice alt actor politic sau public.

A doua figură cel mai frecvent invocată a fost George Soros (307 de mențiuni), asociat frecvent cu narațiuni care sugerează influențe externe și promovează mesaje antioccidentale sau antiguvernamentale.

Printre figurile publice invocate cel mai des se mai numără Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc, Vladimir Putin, Ilan Șor, Emmanuel Macron, Partidul Acțiune și Solidaritate și Irina Vlah.

Persoanele și locațiile menționate cel mai des în perioada monitorizată

Din totalul materialelor analizate, au fost identificate 83 de videoclipuri care conțin cel puțin două narațiuni cu un puternic potențial manipulativ în același produs. Este vorba despre combinarea mai multor narațiuni difuzate simultan, ceea ce sporește impresia unei povești coerente și nu doar a unor afirmații izolate. Cele mai frecvente perechi de narațiuni se referă la ideea că opoziția este persecutată și cea a represiunii politice din țară (478 de cazuri identificate). Au fost înregistrate și amplificări vizibile pentru narațiunile privind existența cenzurii în țară, presupusa falsificare a alegerilor, degradarea valorilor familiale și tradiționale de către Uniunea Europeană, precum și delegitimarea președintei Maia Sandu.

Totodată, au fost documentate 99 de atacuri narative coordonate, cea mai mare parte a lor fiind înregistrată în ultima săptămână de campanie electorală. Este vorba despre episoade în care aceeași narațiune de dezinformare a apărut simultan sau aproape simultan pe cel puțin trei canale diferite, într-un interval scurt de timp, de maximum 45 de minute. Acest fapt ridică suspiciuni de acțiuni concertate, nu difuzare organică. Cu alte cuvinte, ar putea fi vorba despre campanii de amplificare sincronizată, când mai multe canale răspândesc același mesaj într-un timp limitat pentru a crea impresia de amploare și de credibilitate.

PRINCIPALELE SURSE DE RĂSPÂNDIRE A NARAȚIUNILOR

În topul surselor în care fost identificate cele mai multe narațiuni de dezinformare, atât în materialele video distribuite, cât și în secțiunile de comentarii, se numără canalele TV6 Moldova, Mlive (al Nataliei Morari), canalul lui Gheorghe Gonța, Внезапные Новости, Canal 5 Moldova, Primul în Moldova și Gagauznews - Новости Гагаузии.

Distribuția narațiunilor pe canalele monitorizate

Trei dintre ele aparțin posturi de televiziune ale căror licențe au fost suspendate anterior din cauza suspiciunilor de afiliere cu Ilan Șor și pentru că reprezentau un pericol la adresa securității informaționale a statului. Redacțiile și-au continuat activitatea pe rețelele sociale, unde au audiențe de zeci de mii de urmăritori. Cel mai des, pe canalele de YouTube ale acestor trei surse s-a vorbit despre represiunea politică din țară, despre faptul că Maia Sandu nu este președintă legitimă și că opoziția este persecutată.

Canalul de YouTube al postului TV6 Moldova, care la data publicării raportului a depășit 70.000 de abonați, s-a evidențiat ca unul dintre principalii vectori de propagare a narațiunilor de dezinformare pe durata campaniei electorale. Sursa a publicat zilnic câteva zeci de videouri, care reprezentau buletine de știri și fragmente de știri (cu sigla Canal 5), emisiuni analitice de tip talk-show, precum și emisiunile vloggerului Dumitru Buimistru. În total, în acest conținut și în comentarii au fost identificate 3.171 de cazuri de dezinformare. Dintre acestea, 705 au apărut în conținutul a 267 de videouri distribuite, în timp ce interacțiunile utilizatorilor au avut un rol amplificator: circa 2.000 de comentarii au preluat și extins aceleași teme în peste 2.500 de cazuri.

Canal 5 și Primul în Moldova, cu audiențe mai mult sau mai puțin similare, au distribuit cam de trei ori mai puțin conținut decât TV6 Moldova. Rămâne însă valid același mecanism de răspândire hibridă a dezinformării, în care sursa furnizează cadrul narativ (câte circa 200 de cazuri de dezinformare în videouri), iar audiența îl consolidează și multiplică prin interacțiuni (peste 650 de cazuri în comentariile de pe fiecare canal).

       Captură: YouTube/TV6 Moldova

         Captură: YouTube/Primul în Moldova

Canalul de YouTube al Nataliei Morari (MLive), cu peste 70.000 de abonați, difuzează emisiuni de autor, știri, talk-show-uri, interviuri și reportaje realizate atât de ea, cât și de Gheorghe Gonța, Iulia Fiodorova și Mihaela Dicusar. Aici au fost identificate 2.172 de cazuri de distribuire a diferitelor narațiuni în 21 materiale video și peste 1.700 în comentarii. Gheorghe Gonța deține și un canal propriu, cu puțin peste 21.000 de abonați,  unde s-a propagat un volum destul de mare de narațiuni — 1.622 de mențiuni în cele 21 de videouri difuzate și comentariile care le însoțesc.  Similar canalelor afiliate lui Ilan Șor, și pe aceste două platforme s-a vorbit cel mai des despre represiunile politice și lipsa de legitimitate a președintei Maia Sandu, dar și despre alegația că opoziția este persecutată.

În perioada vizată, Gheorghe Gonța a difuzat cel mai „prolific” în dezinformare video. Este vorba de interviul cu Igor Dodon, din 22 septembrie, care a adunat peste 26.000 de vizualizări. Între altele, politicianul promovează mesaje potrivit cărora Maia Sandu și PAS ar pregăti falsificarea alegerilor, inclusiv manipularea votului din diaspora, și că ar militariza Republica Moldova prin apropierea de NATO și partenerii occidentali. În același timp, UE și „sorosiștii” sunt prezentați ca forțe care controlează politica internă și împovărează economia prin împrumuturi costisitoare. Alte două interviuri, cu Renato Usatîi și cu George Simion, reiau numeroase mesaje care converg spre aceleași acuzații: ilegitimitatea guvernării, fraudă electorală, persecuție, control extern etc.

Captură: YouTube/Mlive

Canalul de YouTube Внезапные Новости, care se situează pe locul patru după numărul narațiunilor de dezinformare identificate, este unul anonim, creat în iulie 2024, audiența sa constituind puțin peste 25.000 de abonați. Aici se difuzează zilnic câte un videoclip de 10-20 de minute, cu titluri și conținut în limba rusă, atât informațiile, cât și sonorizarea fiind generate prin intermediul inteligenței artificiale. Pe lângă narațiunile predominante, similare canalelor de mai sus, aici mult mai des e propagată ideea că la putere se află un regim fascist.

Captură: YouTube/Внезапные Новости

În topul canalelor prolifice în dezinformare se află și Gagauznews, creat acum un an, care a fost deosebit de activ în perioada campaniei electorale prin difuzarea de fragmente de interviuri, voxuri, imagini de la evenimente publice și proteste sau spoturi antiguvernare. Deși nu are mulți abonați, iar majoritatea videourilor nu depășesc 1.000 de vizualizări, mesajele nocive persistă aici în special în comentarii. Rămânând în spațiul informațional al regiunii autonome, pe canalul furnizorului public regional Gagauziya Radio Televizionu (GRT), au fost identificate 136 de narațiuni de dezinformare. Sursa primară a lor au fost materialele ce aparțin radiodifuzorului — știri și buletine de știri, emisiuni analitice, interviuri și reportaje difuzate în limbile găgăuză, rusă și română, pe care GRT le pune și pe post. Cel mai des aici s-au făcut referiri la represiuni politice, persecutarea opoziției și existența cenzurii în țară.

Captură: YouTube/Gagauziya Radio Televizionu

Iar canalul de YouTube cu cea mai mare audiență dintre cele 15 selectate pentru monitorizare aparține postului public din regiunea transnistreană. Первый Приднестровский are 163.000 de abonați. În topul narațiunilor predominante aici se înscriu cele despre represiuni politice, falsificarea alegerilor și manipularea votului în diaspora, narațiune exploatată intens în legătură cu subiectul numărului de secții de vot ce au fost deschise pentru locuitorii din stânga Nistrului și cei din Federația Rusă în raportul cu secțiile din celelalte state.

În ziua de 27 septembrie, cunoscută drept „Ziua tăcerii”, majoritatea canalelor de YouTube nu au difuzat materiale video. Excepție sunt Внезапные Новости și Первый Приднестровский.

Primul a publicat un video în care alegerile parlamentare sunt prezentate drept un moment „decisiv” ce ar putea schimba echilibrul geopolitic la granițele Rusiei, sugerând că procesul electoral este controlat de Occident și lipsit de legitimitate. Guvernarea și președinta Maia Sandu sunt acuzate că ar reprima opoziția și ar exclude partidele incomode sub pretexte inventate, în timp ce votanților din Rusia li s-ar fi impus restricții intenționate pentru a le limita participarea. Narațiunea centrală insinuează că autoritățile moldovene pregătesc o fraudare masivă a alegerilor, orchestrată cu sprijinul liderilor occidentali, prezentând totul ca pe o „conspirație împotriva voinței poporului”.

În al doilea caz, într-o sinteză a săptămânii, moderatoarea cataloghează drept „scandaloasă” decizia din acea săptămână a Comisiei Electorale Centrale de a schimba locațiile unor secții de vot destinate locuitorilor din Transnistria și spune, inclusiv cu referire la secțiile de vot din Federația Rusă, că, astfel, „oamenii au fost lipsiți de posibilitatea de vot”.

Pe 28 septembrie, ziua alegerilor, Внезапные Новости și-a continuat retorica, dar adaptată la rezultatul scrutinului. Videoul difuzat promovează narațiuni de dezinformare care contestă legitimitatea exercițiului electoral și îl ilustrează ca pe o „luptă pentru putere” dominată de corupție, de excluderea opoziției și presiuni asupra cetățenilor, sugerând totodată că țara ar putea repeta „soarta Ucrainei” prin  atragerea într-un conflict militar.

În aceeași zi, mai multe canale monitorizate au publicat un număr mare de materiale în care au continuat să apară frecvent narațiuni de dezinformare. TV6, Canal 5 și Primul în Moldova au relatat pe larg și tendențios despre procesul de vot. Unul dintre mesajele pe care s-a insistat ține de obstacolele majore pentru votanții din diaspora, în special în Rusia, și pentru locuitorii din Transnistria, unde accesul la secțiile de votare a fost limitat din motive invocate de securitate. S-a vorbit despre nereguli frecvente la secțiile de vot, inclusiv întârzieri, urne nesigilate, vot în grup și împiedicarea monitorizării independente, în timp ce mai multe partide au fost excluse de pe buletinele de vot, fapt tratat ca presiune asupra opoziției. Relatările au fost dominate de retorici alarmiste și identitare — despre militarizare, pierderea valorilor tradiționale și influența externă.

Despre pretinse falsificări și încălcări deliberate a „informat” și Gagauznews. În unul din videoclipuri se recurge la manipulare prin intermediul imaginilor, fiind combinate secvențe ce arată oameni așteptând în rând la secțiile din Moscova, atmosferă cu dansuri, cântece și drapelul Republicii Moldova versus incinte ale secțiilor de vot de la Londra, Copenhaga, Parma, București și alte orașe europene, de unde votanții  ar fi lipsit. 

Iar Natalia Morari, Gheorghe Gonța și Iulia Fiodorova au ieșit în emisie live în seara alegerilor, pe canalul Mlive, emisiunea adunând aproape 100.000 de vizualizări. În momentul în care devenea evidentă victoria forțelor proeuropene, moderatorii și invitații emisiunii au schimbat treptat direcția discursului, orientându-se spre narațiuni și scenarii de natură postelectorală. Tonul general a fost unul de delegitimare a scrutinului, insistându-se asupra unei prezențe scăzute la urne, posibilității invalidării rezultatelor și caracterizării alegerilor drept „isterice”, nu „istorice”. De asemenea, au fost vehiculate acuzații privind distrugerea unor documente electorale și utilizarea unor metode frauduloase în secțiile de votare din diaspora.

COMENTARIILE – INSTRUMENT DE AMPLIFICARE A DEZINFORMĂRII

Cele 1.184 de videoclipuri difuzate pe 15 canale în perioada de monitorizare au adunat 23.700 de comentarii pe durata campaniei electorale și a weekendului alegerilor.  32% dintre acestea (7.698 de comentarii) au propagat narațiuni de dezinformare. Datele arată un fenomen clar: pe YouTube, dezinformarea lansată de variate surse este amplificată masiv cu ajutorul comentariilor, care funcționează ca multiplicator.

De exemplu, acuzația că în țară există represiune politică a fost prezentă de 402 de ori în videoclipuri și de 1.536 de ori în comentarii, deci de aproape patru ori mai mult. Faptul că Maia Sandu nu este o președintă legitimă este menționat de 127 de ori în videouri, însă apare de peste 13 ori mai des în comentarii (1.701). În cazul ideii despre opoziția persecutată, raportul este aproape triplu: 354 de mențiuni în videoclipuri și 983 în comentarii. Iar despre regimul fascist de la putere s-a vorbit de aproape 18 ori mai des în comentarii, raportul fiind de 47 de mențiuni în materialele video versus 836 de mențiuni în secțiunile dedicate comentariilor.

Această tendință se observă și în cazul celorlalte narațiuni de dezinformare pe subiecte interne, unde volumul comentariilor nocive depășește de până la 5-6 ori numărul videoclipurilor sub care sunt distribuite. 

Raportul videouri – comentarii în propagarea narațiunilor

Un element îngrijorător îl reprezintă faptul că 2.649 de comentarii au inclus conținut care încalcă politicile platformei (incitare la ură, discriminare, hărțuire, intimidare, limbaj violent, apeluri la acțiuni periculoase precum vătămarea integrității corporale sau moarte), fiind raportabile conform standardelor YouTube.

3.057 de utilizatori au publicat comentarii ce conțin narațiuni de dezinformare, iar comportamentul lor pe YouTube conține indicii de activitate coordonată și distribuție intenționată a mesajelor. De exemplu, 321 de comentatori activi (care au lăsat câte cel puțin cinci comentarii fiecare) au fost responsabili pentru o proporție considerabilă a conținutului nociv (3.677 de comentarii), iar 247 de utilizatori au postat mesaje similare pe cel puțin trei canale diferite. Totodată, 234 de comentarii au conținut texte identice sau copiate. În plus, 27 dintre cei mai activi comentatori au fost prezenți doar una sau două zile pe YouTube în perioada monitorizată, timp în care au publicat 187 de comentarii, ceea ce poate sugera conturi create sau activate special pentru a influența discursul electoral.

În esență, comentariile consolidează și reactivează mesaje despre faptul că Uniunea Europeană și puterile occidentale ar submina valorile tradiționale și economia Republicii Moldova prin impunerea de consilieri străini, despre deturnarea resurselor financiare, creșterea datoriei publice și promovarea unor agende sociale liberale (inclusiv cea a comunității LGBTQ+), considerate factori de erodare a identității naționale. Maia Sandu este portretizată ca o marionetă aflată sub controlul Occidentului, iar autoritățile proeuropene sunt prezentate ca fiind ilegitime, acuzate că închid instituții media, reprimă opoziția politică, achiziționează armament, încalcă Constituția și normele legale și împing țara spre NATO și Uniunea Europeană în interes personal, respectiv spre un conflict cu Federația Rusă. Numeroase comentarii includ retorică homofobă și teorii conspiraționiste despre dușmani externi, controlul exercitat de „sataniști” sau „homosexuali” și despre destinul unei țări care ar trebui „salvată din ghearele Diavolului”.

Realizarea monitorizării a fost posibilă cu ajutorul platformei disint.ai a organizației Society 22, prin accesarea datelor publice ale YouTube: canale, videoclipuri, comentarii. Prelucrarea, analiza și interpretarea acestor date au fost realizate integral de disint.ai și de Centrul pentru Jurnalism Independent și nu reflectă poziția YouTube.

Raportul a apărut prima data pe Mediacritica.md.