Acest video nu arată un jurnalist român care a înscenat un raid aerian fals în Israel


Acest video nu arată un jurnalist român care a înscenat un raid aerian fals în Israel

Publicat joi 26 octombrie 2023 la 16:45

6e3be5dd09b2b444c5d5c4a097682614a2ce159b-ipad.jpg

AFP România / AFP Franța

În plin război între Israel și Hamas, soldat cu mii de morți în urma atacului lansat de mișcarea islamistă palestiniană pe 7 octombrie și a represaliilor israeliene, o înregistrare video în care o jurnalistă română este întinsă la pământ ca măsură de precauție după ce a auzit o alertă de raid aerian în Israel a fost scoasă din context în postări pe rețelele de socializare care o acuză că a simulat un atac. Cu toate acestea, extrasul video omite începutul filmării, în care se aud clar sirenele și exploziile. 

Israelul a bombardat fără încetare Fâșia Gaza ca răspuns la un atac transfrontalier fără precedent al militanților Hamas care, lansând un baraj masiv de rachete, au ucis peste 1.400 de persoane și au luat peste 200 de persoane ostatice pe 7 octombrie, potrivit autorităților israeliene. Potrivit Ministerului Sănătății din Fâșia Gaza condus de Hamas, până la 26 octombrie, peste 7.000 de persoane au fost ucise în teritoriu de la izbucnirea războiului cu Israelul - majoritatea civili, dintre care 2.913 copii -, în timp ce peste 17.400 de persoane au fost rănite.

În acest context, pe rețelele de socializare a circulat un clip în care o jurnalistă româncă este întinsă la pământ, în spatele unei mașini, timp de aproximativ douăzeci de secunde, timp în care descrie situația din timpul unui presupus atac cu rachete. În timpul reportajului, pe fundal, se vede pentru scurt timp un biciclist care trece pe lângă jurnalistă în timp ce aceasta este în continuare întinsă pe burtă. 

„Cum mint televiziunile poporul ne arată UM Digi 24! Fătuca asta face pe bombardata în Israel, în timp ce oamenii se plimbă pe biciclete pe lângă ea! ... Așa făceau și in pandemie cu acele cadavre în saci sau sicrie, totul regizat! Oricum, proști actori, proști regizori!”, spune această postare pe Facebook din 23 octombrie 2023, distribuită de peste 2.300 de ori. Postarea a fost realizată de senatorul de AUR Rodica Boancă.  

Postări similare pe Facebook care distribuie videoclipul și care o acuză pe jurnalistă de „manipulare” în reportajele sale pot fi găsite și aici, aici și aici. De asemenea, pe mai multe site-uri au apărut articole cu text identic, în care se afirmă că videoclipul arată o „situație penibilă cu reporterul Digi 24 trimis în Israel” și o acuză pe jurnalistă de a avea „dorința de a dramatiza”, spre exemplu aici, aici și aici.

74a95d7927bedab317afeaa122038b485144a99a-ipad.jpg

Captură de ecran a uneia dintre postările înșelătoare de pe Facebook realizată pe 25 octombrie 2023

Secvența a fost, de asemenea, distribuită în mai multe limbi, inclusiv în franceză, engleză, spaniolă și slovacă, publicațiile criticându-o pe jurnalista română pentru că ar fi înscenat că se află în pericol în timpul unei transmisiuni TV în direct în Israel.   

Totuși, astfel de afirmații sunt înșelătoare: fragmentul a fost izolat de restul secvenței originale difuzate de postul de televiziune românesc Digi24, în care jurnalista a luat această măsură de precauție după ce a auzit sirenele de raid aerian. 

Sirene și bombardamente în secvența completă

Transmisiunea în direct a fost filmată în Ashkelon, Israel, la nord de Fâșia Gaza, imediat după ora 11.00, după cum se poate vedea în transmisia canalului de știri Digi24 de duminică, 22 octombrie (link arhivat aici). Un fragment a fost apoi redifuzat în jurul orei 12.00 (link arhivat aici). 

În cadrul acestui segment a fost prezentă Cristina Cileacu, unul dintre jurnaliștii trimiși special în Israel de Digi 24 pentru a relata despre război. 

După câteva secunde de la începutul segmentului lui Cileacu, a început să se audă distinct un raid aerian (de la 5:13). Imediat după ce a precizat în direct că sirenele „sună din nou”, ea și-a îndemnat colegul să caute adăpost, ca și ea, la cea mai apropiată mașină.  

Odată culcată la pământ, și în timp ce sirenele continuă să sune, Cristina Cileacu a continuat: „Deci recomandarea [dată] este să stai jos dacă nu ai unde să fugi în momentul de față și ca atare asta facem în această clipă. Se aud bombardamentele [care se aud clar în video la minutul 5:33, n.r.], sună în continuare alarma, este singurul lucru pe care poți să îl faci, să te lași jos și să aștepți până când bombardamentele se opresc”. 

Cileacu continuă apoi în clipul care a fost distribuit pe rețelele de socializare: „Sunt destul de aproape de noi în momentul ăsta… Și se pare că s-au oprit. Cu siguranță că este și infanteria israeliană care interceptează toate aceste bombe. O să mai rămânem așa, puțin, pentru că niciodată nu știi exact când se opresc bombardamentele… și totuși gata, s-a făcut liniște, să încercăm să ne ridicăm”, spune ea. În acest moment începe să se ridice.  

Nu este clar de ce jurnalista menționează „infanteria” [partea unei armate care luptă pe jos - n.r.] ca fiind cea care interceptează rachetele. Cel mai cunoscut sistem antirachetă al Israelului este Iron Dome, un sistem mobil de apărare antiaeriană complex.

La momentul 5:35, în fundal se vede, de asemenea, un bărbat îmbrăcat în negru, care se adăpostește în spatele unei bănci.

b58c3f1a4e665240a53ad787583feb0b05d1285c-ipad.jpg

Captură de ecran de pe site-ul Digi24, realizată pe 24 octombrie 2023

4455f176cf334f7a787510e4e9b96f58da9c10f3-ipad.jpg

Captură de ecran de pe site-ul Digi24, realizată pe 24 octombrie 2023

Apoi vorbește cu un alt bărbat, care rămâne în picioare.

087280dd0f45e27a080c2c1969ccd8be36e44a46-ipad.jpg

Captură de ecran de pe site-ul Digi24, realizată pe 24 octombrie 2023

Bărbatul în negru se ridică în cele din urmă (la 5:52) și pleacă, chiar înainte ca un biciclist să treacă prin spatele Cristinei Cileacu, care este încă întinsă. De la acest moment exact, când sirena tocmai a încetat să mai sune, începe filmarea trunchiată care circulă pe rețelele de socializare. 

e138e3d8f6ee6f61f937118b097e17623d348410-ipad.jpg

Captură de ecran de pe site-ul Digi24, realizată pe 24 octombrie 2023

Imaginile înșelătoare au fost distribuite în România și de fostul premier Victor Ponta, actual consilier al premierului Marcel Ciolacu, care a atacat-o pe jurnalistă într-o postare pe Facebook

În replică, Cristina Cileacu i-a reproșat, într-un mesaj pe LinkedIn, că a răspândit știri false despre munca ei” și „mai ales că a ridiculizat războiul din Israel”.   

Canalul Digi24 a publicat un editorial (link arhivat aici) pe tema acestei controverse, în care a explicat: „În Israel există un protocol potrivit căruia fiecare alarmă aeriană trebuie luată în considerare ca un fapt real, iar în funcție de locul în care te afli trebuie să iei măsuri într-un anumit număr de secunde. Dacă ești în câmp deschis trebuie să te întinzi la pământ. Este ceea ce au făcut colegii noștri surprinși de o astfel de alarmă. Este ceea ce au făcut jurnaliștii de la toate stațiile de televiziune din lume prezenți acolo, este ceea ce au făcut membrii unor delegații oficiale.” 

Într-un articol publicat de ziarul românesc Libertatea, patru jurnaliști specializați în relatarea știrilor din zonele de conflict armat au declarat, de asemenea, că modul în care Cileacu a tratat povestea a fost profesionist. 

Pe 17 octombrie, la Tel Aviv, după ce a auzit o sirenă similară, cancelarul german Olaf Scholz și staff-ul său au coborât în grabă din avion și s-au întins și ei la sol pe toată durata alertei, după cum se poate vedea din imaginile filmate la fața locului (link arhivat aici).  

Cristina Cileacu nu este prima jurnalistă acuzată de manipularea imaginilor privind conflictul dintre Israel și Hamas. La scurt timp după ce un reportaj al CNN din 9 octombrie 2023, care arăta jurnaliști din Israel culcați la pământ în direct pentru a se proteja de tirurile de rachete, a devenit viral pe rețelele de socializare, o versiune care conținea o coloană sonoră manipulată a devenit, de asemenea, virală, însoțită de comentarii care susțineau că jurnaliștii ar fi regizat, de fapt, imaginile - ceea ce nu era adevărat, după cum a demonstrat AFP

Potrivit Comitetului pentru protecția jurnaliștilor, cel puțin 21 de jurnaliști au fost uciși de la izbucnirea războiului dintre Hamas și Israel, majoritatea în timpul atacurilor israeliene asupra Fâșiei Gaza. 

Mii de morți în conflictul din 7 octombrie

Pe 7 octombrie 2023, la finalul sărbătorii evreiești Sukkot, sute de luptători Hamas au trecut frontiera israeliană folosind diverse vehicule, pe cale aeriană și maritimă și au ucis fără discriminare civili pe străzi, în casele lor și la o petrecere în aer liber. În timpul acestui atac, atacatorii Hamas au capturat peste 200 de ostatici, dintre care patru au fost eliberați între timp.

Israelul a ripostat prin declararea unui război ce vizează distrugerea Hamas, lovind fără încetare Fâșia Gaza în cea mai mortală campanie de bombardamente asupra teritoriului de la retragerea unilaterală a Israelului în 2005. Zeci de mii de soldați israelieni au fost dizlocați de-a lungul graniței cu Gaza și la granița nordică cu Libanul. Israelul a declarat un asediu complet al Fâșiei Gaza, tăind aprovizionarea cu apă, electricitate și alimente. Organizația Națiunilor Unite și-a exprimat îngrijorarea cu privire la asediul total al teritoriului. 

Convoaiele de ajutor umanitar au fost autorizate să intre în Gaza din Egipt, într-un număr foarte limitat, începând cu 21 octombrie, prin punctul de trecere de la Rafah, singura intrare în teritoriu care nu este controlată de Israel. În urma ordinului de evacuare emis de armata israeliană, aproape un milion de persoane au părăsit orașul Gaza pentru sudul teritoriului, potrivit unei estimări a Agenției Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări (UNRWA), care este responsabilă pentru refugiații palestinieni. Fâșia de pământ înghesuită și sărăcită, care are 2,4 milioane de locuitori, se află sub o blocadă terestră, aeriană și maritimă din 2007. 

Acest articol a fost publicat de AFP Verificat.

Toate drepturile rezervate. Orice utilizare a conținutului AFP de pe acest site este supusă condițiilor de utilizare disponibile pe https://www.afp.com/en/terms-use. Prin accesarea și/sau utilizarea oricărui conținut AFP disponibil pe acest site web, sunteți de acord să vă supuneți condițiilor de utilizare menționate mai sus. Orice utilizare a conținutului AFP se face pe răspunderea dumneavoastră exclusivă și deplină.

BROD