Acest videoclip arată recoltarea semințelor în Brazilia în 2019; nu are legătură cu furtunile de praf saharian


Acest videoclip arată recoltarea semințelor în Brazilia în 2019; nu are legătură cu furtunile de praf saharian

Publicat vineri 3 mai 2024 la 08:28

06cfeb53f4b8881daf47f4f684f8edd89baf1806-ipad.jpg

Paula CABESCU / AFP Orientul Mijlociu și Africa de Nord / AFP Franța / AFP Brazilia

Multe țări europene, printre care și România, au fost afectate de trecerea norilor de praf din Sahara în luna aprilie. În acest context, pe rețelele de socializare a fost distribuit pe scară largă un videoclip cu o legendă care lasă să se înțeleagă că arată oameni care creează acest nor cu ajutorul tractoarelor în Sahara. Dar este fals: videoclipul este vechi și nu are nicio legătură cu o furtună de nisip. Acesta a fost distribuit în august 2019 de un cont de știri despre viața agricolă din Brazilia și arată o tehnică de recoltare, a confirmat un cercetător pentru AFP. Norii de praf din Sahara sunt fenomene naturale, spun experții. 

„Ete, praf saharian...”, spune o postare pe Facebook din 2 aprilie 2024, distribuită de peste, 6.100 de ori de atunci. Postarea distribuie un videoclip în care se văd mai multe tractoare care circulă în linie, din care scapă ceea ce par a fi jeturi de pământ sau praf de culoare maro deschis. 

„Ferească Dumnezeu! Da asta fac sataniștii, nu-i vede nimeni”, spune un comentariu de la una dintre postările care redistribuie videoclipul.  

Același videoclip, cu o descriere ușor diferită, sugerând că ar arăta o „furtună de nisip provocată de om", a fost distribuit și în limba franceză, iar în limba greacă, cu afirmații potrivit cărora ar arăta „împrăștierea de praf african”. 

Aceleași imagini au fost deja folosite în mod înșelător cu afirmația că arată o furtună de nisip „creată de Arabia Saudită pentru a lovi Irakul”, care a făcut apoi obiectul unui articol de verificare al echipei arabofone a AFP.

Dar acest videoclip nu are nicio legătură cu Sahara sau cu o furtună de nisip. Acesta a fost distribuit în 2019 de către o instituție media specializată în știri agricole din Brazilia, care a indicat că arată o tehnică de recoltare a semințelor.  

fd09be9d85fd015c7af6eae6fbdeb966a15d7f15-ipad.jpg

Captură de ecran a postării înșelătoare de pe Facebook realizată pe 1 mai 2024

O tehnică de recoltare în Brazilia

căutare inversă a imaginii pe Google Lens folosind cadrele din videoclip a generat rezultate care dovedesc că videoclipul a fost publicat cu mai mulți ani în urmă pe site-uri care vorbesc despre agricultură. 

Cea mai veche apariție a secvenței (arhivată aici) pe care am reușit să o depistăm datează din august 2019 și a fost postată pe canalul YouTube al „Agroband Oficial”, atașat la site-ul „Canal do Agro”, care se prezintă ca fiind un organ de presă din Brazilia care difuzează știri legate de lumea agriculturii. 

Imaginile cu utilajele care împrăștie nori de praf și pământ pot fi văzute începând cu minutul 0:45 secunde în înregistrarea video, care este formată dintr-o succesiune de secvențe scurte ce prezintă diverse utilaje agricole.

37de976373b78fde5ae244f76c67d6f55fec2c39-ipad.jpg

Captură de ecran din videoclipul YouTube din 2019 realizată pe 10 aprilie 2024

Este menționată ca fiind o „recoltă de semințe de pășune” („colheita de sementes de pastagem” în portugheză), adică semințe de plante folosite pentru hrana animalelor.

O căutare a acestor cuvinte-cheie în limba portugheză relevă mai multe videoclipuri (cum ar fi aici, arhivat aici și aici, arhivat aici) cu mașini similare care împrăștie nori de praf și murdărie, inclusiv acesta (arhivat aici) de pe canalul YouTube al companiei braziliene Germipasto, specializată în comercializarea semințelor în America de Sud (arhivat aici).

Echipa de verificare a AFP din Brazilia a vizionat acest videoclip al Germipasto și a reușit să traducă explicațiile oferite cu privire la tehnica de recoltare prezentată.

Un angajat al unei companii agricole explică faptul că mașinile recoltează semințele de pe sol, împreună cu alte materiale, cum ar fi pământul și paiele. Mașinile separă apoi semințele de restul folosind filtre și un flux de aer (ceea ce explică de ce se pot vedea stropi de pământ și praf care se desprind de pe tractoare).

Alte căutări de cuvinte cheie în portugheză duc, de asemenea, la pagina companiei Matsuda, care vinde echipamente agricole și comercializează mașini similare celor din videoclipuri (arhivate aici).

În descrierea lor se precizează că sunt tractoare „dezvoltate pentru recoltarea semințelor pe teren plat și accidentat”.

2d19b18b846b07857c69ee0a0332fd4ac2167936-ipad.jpg

Captură de ecran de pe site-ul companiei Matsuda realizată pe 10 aprilie 2024

AFP a trimis înregistrarea video lui René Poccard-Chapuis, cercetător la Centrul francez de cercetare agricolă pentru dezvoltare internațională (CIRAD), cu sediul în Brazilia. Acesta a confirmat, la 10 aprilie 2024, că filmarea arată într-adevăr „o recoltă de semințe de pășune”, deși consideră că această tehnică este „rară”, deoarece „puține ferme însămânțează semințe de pășune”. 

„Aceste semințe sunt foarte mici și se usucă încet. Astfel, există adesea multe impurități (frunze și bucăți de tulpină) și unele semințe sunt mai uscate decât altele”, explică cercetătorul. 

Fermierii „taie semințele și le lasă să se usuce. Acest lucru omogenizează semințele, astfel încât toate se usucă bine la soare”, adaugă el. „Pentru a le recolta, trebuie să le răzuiți și să luați pământul cu ele, ceea ce adaugă impurități. Pentru a îndepărta impuritățile și pământul, folosim aer presurizat, adică vânt. Părțile mai ușoare ies din coșul de fum [al tractorului], cele mai grele cad, iar semințele sunt cernute, pure și omogene”, explică el. 

Cercetătorul subliniază, de asemenea, că videoclipul postat pe rețelele de socializare „a estompat solul, ceea ce induce în eroare”, dar că „se pot distinge totuși fâșiile de paie (urme liniare lăsate în timpul recoltării) acumulate în linie în timpul tăierii inițiale a ierburilor”.

Echipa de verificare de la Newtral, un organ de presă de limbă spaniolă, a concluzionat, de asemenea, că aceste imagini arată o tehnică de recoltare din Brazilia, într-un articol publicat în 2022 (arhivat aici). 

Nori de praf din deșert

În luna aprilie, norii de praf saharian au traversat o parte a Europei, inclusiv România, afectând chiar și țări precum Elveția, Franța și Germania (arhivat aici), dar mai ales Grecia.   

Norii de praf din deșert apar atunci când „pe suprafețe mari, grăunțe de nisip vor fi ridicate de vânturi moderate sau puternice, adesea legate de furtuni. Pe măsură ce cad, ele se vor fractura și vor crea acest praf”, a declarat pentru AFP, pe 10 aprilie, Vincent Guidard, cercetător la Météo-France

Apoi, „acest praf de nisip este ridicat mai sus în atmosferă, la câțiva kilometri deasupra nivelului mării”, putând fi astfel transportat pe distanțe mari, a adăugat el, precizând că, în funcție de direcția fluxurilor de masă de aer, acești nori se pot îndrepta spre Europa sau chiar spre Atlantic și Antile. Acești nori de praf sunt, prin urmare, fenomene naturale și recurente, a spus el. Deși se pot produce pe tot parcursul anului, începutul primăverii este, de obicei, perioada de vârf.  

Adrian Constantin, profesor la Facultatea de Matematică a Universității din Viena, care a efectuat cercetări în domeniul modelării matematice, al mișcărilor de valuri și curenți, a explicat, de asemenea, în luna aprilie, pentru Libertatea, că „acest fenomen, al ploilor cu praf saharian, este unul vechi, exista și în urmă cu o mie de ani, posibil și în România”, a spus Constantin. Același lucru a fost susținut și de alți oameni de știință care au vorbit anterior cu AFP despre problema prafului saharian.  

Răspunzând la un val de dezinformare în urma unui astfel de episod de precipitații de praf în România, la sfârșitul lunii aprilie, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a precizat pentru Antena 3 CNN că astfel de evenimente nu sunt neobișnuite.

„De altfel, chiar acum trei săptămâni am mai avut un episod similar”, a subliniat el. Ministrul a precizat că situația recentă, marcată de precipitațiile care au însoțit prăpădul de la sfârșitul lunii aprilie, diferă de evenimentele anterioare, când nu au existat precipitații. În acele momente, absența ploii a permis ca norul de praf să se disperseze sau să fie inhalat de locuitorii României și ai țărilor vecine afectate de fenomen. 

dcddbd0ac355d4e56624e272ec2bd86e919aec85-ipad.jpg

Oameni stau pe dealul Tourkovounia, cu vedere spre orașul Atena, în timp ce vânturile din sud aduc valuri de praf saharian în oraș, pe 23 aprilie 2024

ANGELOS TZORTZINISAFP

Praful saharian poate afecta sănătatea în funcție de concentrație și altitudine, după cum explică Serviciul de monitorizare a atmosferei Copernicus. În timp ce praful de mare altitudine are un impact mai redus la suprafață, norii de la niveluri mai joase înrăutățesc calitatea aerului, prezentând riscuri respiratorii. Deși praful saharian transportă microorganisme, inclusiv agenți patogeni, acest lucru nu ar trebui să fie alarmant, deoarece virușii și bacteriile din aer sunt prezente în mod natural, mai explică acesta. 

Pentru ca praful să fie transportat în Europa, vânturile din deșert trebuie să se producă pe suprafețe foarte mari, ceea ce ar face foarte puțin probabil ca tractoarele să poată obține un astfel de rezultat, chiar și pe parcele mari de teren, a declarat Guidard pentru AFP. 

În plus, „pe filmare, se vede clar că proiecțiile ajung până la câțiva metri înălțime, dar pentru ca ele să ajungă la noi, ar trebui să se ridice până la câțiva kilometri”, explică el.

În deșertul Sahara, pot apărea și furtuni de nisip mai extreme, provocate de vânturi puternice legate de celule de furtună, numite „haboobs”, care duc la imagini impresionante de nori de nisip în jurul orașelor, precum cele de mai jos, realizate de un fotograf AFP în Sudan, în 2007. 

000_Nic164332-ipad.jpg

Un haboob se apropie de Khartoum, capitala Sudanului, pe 29 aprilie 2007

STRAFP

Norii de praf din deșert sunt într-adevăr evenimente meteorologice naturale, contrar a ceea ce se sugerează în postări, subliniază Guidard.

Este posibil să se urmărească evoluția acestor nori de praf (reprezentați în roz aprins) printr-o vizualizare prin satelit pe un instrument de vizualizare al Organizației Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) (arhivat aici).  

AFP a demontat recent și alte dezinformări despre praful saharian, de exemplu aici

Acest articol a fost publicat de AFP Verificat.

Toate drepturile rezervate. Orice utilizare a conținutului AFP de pe acest site este supusă condițiilor de utilizare disponibile pe https://www.afp.com/en/terms-use. Prin accesarea și/sau utilizarea oricărui conținut AFP disponibil pe acest site web, sunteți de acord să vă supuneți condițiilor de utilizare menționate mai sus. Orice utilizare a conținutului AFP se face pe răspunderea dumneavoastră exclusivă și deplină.

BROD