Acest videoclip este dintr-un film realizat în Letonia
Acest videoclip este dintr-un film realizat în Letonia
Copyright © AFP 2017-2024. Toate drepturile rezervate.
Valentina-Paula CABESCU / Eva WACKENREUTHER / AFP Austria
Milioane de oameni din Ucraina au fugit din cauza izbucnirii războiului în februarie 2022. Cu toate acestea, utilizatorii de pe rețelele de socializare susțin că războiul ucrainean nu este real și că este doar o punere în scenă a mass-media. Pentru a susține această afirmație falsă, ei folosesc imagini video dintr-un film care are loc în Letonia. Acolo a fost realizat un scurtmetraj, nu un reportaj. Războiul din Ucraina este susținut de nenumărate reportaje realizate în mod independent.
Utilizatorii au distribuit videoclipul cu afirmația falsă în limba română încă de la începutul lunii aprilie 2023. Clipul, alături de afirmația că prezintă evenimente de război înscenate, s-a răspândit și în alte limbi, precum germană, rusă, engleză sau olandeză.
În clipul distribuit, sunt îmbinate trei scene. Mai întâi, mai mulți soldați înconjurați de o echipă de filmare sunt văzuți intrând într-o casă, urmată de două clipuri cu explozii în interiorul casei, surprinse de un cameraman. „Hollywood în Ucraina”, spune un comentariu. „Circ pentru oile slavă Ucraina”, spune un alt utilizator. „Oscarul pentru efecte speciale este deja acordat pentru anul care vine, fără dubii!”, arată un alt comentariu.
Presupusa înscenare a unor acte de război a fost în mod repetat în centrul dezinformării. AFP a demontat deja mai multe astfel de afirmații. De exemplu, utilizatorii au afirmat în mod fals că acest videoclip arată actori care se prefac răniți în războiul din Ucraina sau că această înregistrare video de la o filmare pentru o serie de filme bazate pe evenimente reale despre războiul din Ucraina arată regizarea unui fals atac rusesc pentru a înșela publicul. AFP adună aici mai multe afirmații false verificate despre războiul din Ucraina.
Scena distribuită în prezent este, de asemenea, de pe un platou de filmare și nu dovedește că războiul din Ucraina nu este real.
Regizorul neagă că a „filmat știri false”
O căutare de cuvinte cheie a condus AFP la mai multe verificări (aici, aici, aici) care menționează filmul „Hope”, tradus „Speranța” în limbă română după originalul „Надія”.
Potrivit unui reportaj de la sfârșitul lunii martie 2023 al radiodifuzorului leton LSM despre filmări, scurtmetrajul „Hope” este despre o femeie ucraineană și dificultățile ei din cauza războiului din Ucraina. Numele Nadja al personajului principal al filmului derivă din cuvântul ucrainean și rusesc pentru „speranță”. O parte din filmări au avut loc în Sigulda, Letonia.
Într-o discuție cu agenția de presă ucraineană Ukrinform, regizorul și scenaristul Artem Kocharian a declarat la mijlocul lunii martie 2023 că intriga filmului a fost inspirată din povestea unei cunoștințe.
Pe 13 aprilie, ucraineanul Kocharian a răspuns la întrebările AFP și a scris: „Scurtmetrajul meu se bazează pe povestea adevărată a unei femei. În primele zile ale agresiunii masive a Rusiei împotriva Ucrainei, ea și-a pierdut părinții în urma exploziei unei rachete. Două săptămâni mai târziu, cel pe care îl iubea a fost luat în armată. Câteva săptămâni mai târziu, ea a aflat că este însărcinată și a decis să-i spună persoanei iubite, dar nu a avut timp. În timpul unei convorbiri telefonice, iubitul ei este ucis, iar ea rămâne singură”.
Scenele filmate la sfârșitul lunii martie 2023 din postările distribuite în prezent arată momentul în care soțul personajului principal moare, a declarat Kocharian pentru AFP.
Kocharian a confirmat pentru AFP că imaginile sunt de pe platoul de filmare. De asemenea, el declarase pentru Ukrinform că filmul nu este un documentar, adăugând că există deja suficiente documentare despre războiul din Ucraina.
El postase anterior toate cele trei clipuri care alcătuiesc videoclipul distribuit în prezent pe TikTok (aici, aici, aici). El le-a descris acolo pe fiecare dintre ele ca fiind imagini din culise și a adăugat la două dintre videoclipuri un sunet care poate fi auzit și în videoclipurile distribuite în prezent. Kocharian a trimis către AFP unul dintre videoclipuri cu sunetul original și într-o versiune mai lungă pentru a arăta că videoclipurile originale erau din platoul său. De asemenea, el a trimis un alt videoclip care arată platoul dintr-o altă perspectivă.
De asemenea, el a distribuit mai multe materiale de verificare a faptelor pe această temă pe pagina sa de Facebook (aici, aici). Totodată, a negat „filmarea știrilor false” pe pagina sa de Facebook și a îndemnat oamenii să fie atenți la informațiile de pe internet.
Acțiunea filmului se desfășoară în Letonia
Unele detalii din reportajul LSM menționat anterior confirmă, de asemenea, spusele lui Kocharian. În acesta, au loc aceleași scene ca și în postările distribuite în prezent. LSM le descrie ca fiind de la filmarea unui scurtmetraj, nu ca fiind știri din Ucraina.
Comparația de mai jos între înregistrarea video distribuită în prezent și reportajul LSM arată că imaginile sunt din timpul filmărilor.
În ambele videoclipuri, de exemplu, pot fi observate lămpile albe sferice de pe coridor. De asemenea, gresia de culoare albastru deschis și albastru închis, cu garniturile de podea de culoare închisă, care se extind până la mijlocul peretelui, se potrivesc.
Un cameraman în pantaloni gri și șapcă, care își ținea camera parțial roșie pe o planșă, este, de asemenea, văzut în ambele cadre.
AFP a găsit și locul exact al filmărilor, ceea ce confirmă că platoul de filmare al scenei se află în Letonia, nu în Ucraina. O actriță din film a distribuit pe Facebook impresii din culisele filmului, menționând „Poligon 1” ca fiind locația de filmare. Pe pagina de Instagram a filmului, în secțiunea „story highlights”, apare, de asemenea, un clip al scenei, care a fost distribuit tot de „Poligon 1”. „Poligon 1” este numele unei zone din Sigulda, Letonia, care oferă activități precum laser tag.
Pe site-ul său, „Poligon 1” prezintă și fotografii ale așa-numitei barăci. În ele se pot vedea plăcile albastre menționate mai sus și lămpile albe rotunde care apar și în videoclipul cu împușcături.
Fotografiile din zonă de pe Google Maps se potrivesc, de asemenea, cu videoclipul distribuit în prezent. În ambele, se poate observa o ușă cu montanți longitudinali din lemn. Deasupra ușii este montată o lampă rotundă, iar un cablu trece de-a lungul peretelui casei. De asemenea, poate fi văzută o mică scară cu trepte, precum și un copac care a fost tăiat.
AFP nu a găsit nicio dovadă că imaginile au fost folosite pentru a relata presupuse acte de război în Ucraina.
Dovezi pentru războiul din Ucraina
Odată cu invazia Ucrainei de către trupele rusești începând cu 24 februarie 2022, au existat nenumărate relatări în mass-media despre războiul din Ucraina. Independent unele de altele, toate relatează bombardamente, descoperiri de cadavre și ofensive militare și impactul acestora asupra populației ucrainene. AFP se află de asemenea pe teren în Ucraina: o analiză publicată în februarie 2023 prezintă scene esențiale din primul an de război.
La un an de la izbucnirea războiului, peste 8 milioane de ucraineni fugiseră din țara lor. Acest număr se menține similar în aprilie 2023.
Toate drepturile rezervate. Orice utilizare a conținutului AFP de pe acest site este supusă condițiilor de utilizare disponibile pe https://www.afp.com/en/terms-use. Prin accesarea și/sau utilizarea oricărui conținut AFP disponibil pe acest site web, sunteți de acord să vă supuneți condițiilor de utilizare menționate mai sus. Orice utilizare a conținutului AFP se face pe răspunderea dumneavoastră exclusivă și deplină.