Consumul de apă rece nu dăunează inimii sau organismului și nu duce la apariția cancerului, spun experții
Consumul de apă rece nu dăunează inimii sau organismului și nu duce la apariția cancerului, spun experții
Publicat miercuri 16 august 2023 la 08:17
(MARION BERARD / AFP)
Copyright © AFP 2017-2024. Toate drepturile rezervate.
AFP România / AFP Thailanda / AFP Australia
Consumul de apă rece nu provoacă atacuri de cord, probleme la ficat sau probleme intestinale care duc la cancer, contrar afirmațiilor distribuite de zeci de mii de ori pe rețelele de socializare din România de la jumătatea lunii iulie 2023. Experți intervievați de AFP au precizat că băuturile reci nu sunt periculoase pentru inimă sau pentru starea generală de sănătate.
O postare pe Facebook, distribuită de peste 22.000 de ori începând cu 14 iulie 2023, susține că apa rece este principala cauză a atacurilor de cord și cauza majorității transplanturilor de ficat, deoarece dăunează ficatului prin acumularea de grăsime. În plus, postarea afirmă că apa rece deteriorează pereții interiori ai stomacului și are impact asupra intestinului gros, ducând în cele din urmă la cancer.
Afirmații similare au început să circule cel puțin din 2020 în mai multe alte limbi și au fost deja demontate de AFP în franceză și engleză.
Fără efecte adverse
„Apa este esențială pentru viață”, a declarat pentru AFP Bruno Falissard, profesor de sănătate publică la Universitatea Paris-Saclay, în noiembrie 2019.
Potrivit acestuia, variația de temperatură a apei atunci când este ingerată nu are niciun impact asupra sănătății și a organismului, cu excepția unei posibile arsuri în cazul unei temperaturi prea ridicate.
„Indiferent dacă este vorba de apă caldă sau rece, nu contează. Nu vindecă și nici nu este dăunătoare. Corpul este făcut să tolereze apa de la 0 la 40 de grade”, a spus Falissard.
„Consumul de apă rece nu este dăunător pentru sănătatea noastră sau pentru organele interne”, a declarat, de asemenea, pentru AFP, Piyapan Prueksapanich, profesor de medicină la Universitatea Chulalongkorn din Thailanda, încă din 2 iulie 2020.
„Apa rece pe care o bem nu are niciun efect asupra temperaturii corpului, pentru că temperatura apei este cea care se va încălzi pentru a se adapta la cele 37° ale corpului nostru, și nu invers”, a spus el.
Dincolo de hidratare, care este necesară vieții, atât apa rece, cât și cea caldă pot avea și alte beneficii, după cum explică acest articol publicat de Cleveland Clinic – un centru medical academic american non-profit.
Apa rece nu provoacă atacuri de cord
Potrivit postărilor de pe rețelele de socializare, „băuturile reci sunt principala cauză a atacurilor de cord”. Însă, această afirmație este falsă.
„Nu există absolut nicio bază sau dovadă conform căueia consumul de apă rece afectează inima sau duce la infarct”, a declarat pentru AFP, pe 27 iulie 2023, Alexandru Deaconu, cardiolog la Spitalul Clinic de Urgență din București și profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila.
Un atac de cord – sau infarct miocardic – „apare atunci când fluxul de sânge către inimă este redus sau blocat în mod sever„, explică aici centrul medical academic american non-profit Mayo Clinic. Blocajul, adaugă ei, se datorează, de obicei, unei acumulări de grăsimi, colesterol și alte substanțe în arterele inimii.
Factorii de risc de atac de cord includ vârsta, consumul de tutun, tensiunea arterială ridicată, colesterolul sau trigliceridele ridicate, obezitatea, diabetul, lipsa de exercițiu fizic, stresul sau istoricul familial. O dietă nesănătoasă, cum ar fi una bogată în zaharuri, grăsimi animale, alimente procesate, grăsimi trans și sare, crește riscul de atac de cord. Apa rece nu se numără printre factorii care ar putea contribui la un infarct miocardic.
Prof. Zuzana Motovska, șefa diviziei de cardiologie acută de la Universitatea Charles, Facultatea a treia de Medicină și Spitalul Universitar Kralovske Vinohrady, a declarat, de asemenea, pentru AFP, pe 3 august 2023, că „nicio dovadă serioasă nu susține afirmația conform căreia consumul de băuturi reci este cumva asociat cu un risc crescut de atac de cord”.
Dimpotrivă, a spus profesorul. „La pacienții cu stop cardiac din cauza infarctului miocardic, administrarea de soluții reci direct în sânge (prin perfuzie intravenoasă) pentru a induce hipotermia centrală a fost testată ca protecție împotriva leziunilor sistemului nervos central”, a spus ea.
Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauză de deces la nivel mondial, luând aproximativ 17,9 milioane de vieți în fiecare an, mai mult de patru din cinci decese cauzate de BCV fiind datorate atacurilor de cord și accidentelor vasculare cerebrale. Organizația nu menționează nici apa rece și nici băuturile reci ca fiind un factor de risc pentru BCV.
Afecțiunile hepatice nu au legătură cu consumul de apă rece
De asemenea, nu există nicio dovadă solidă care să susțină afirmația făcută în postările virale conform căreia apa rece duce la probleme hepatice prin faptul că provoacă „lipirea grăsimilor de ficat”.
„Boala ficatului gras” (non-alcoolică) (NAFLD) este o afecțiune frecventă cauzată de stocarea grăsimilor suplimentare în ficat, precizează aici Cleveland Clinic. Majoritatea oamenilor nu au simptome, dar în unele cazuri poate duce la deteriorarea ficatului.
O persoană este mai predispusă să dezvolte boala ficatului gras dacă este de origine hispanică sau asiatică, dacă a ajuns la menopauză, dacă este obeză cu un nivel ridicat de grăsime pe burtă, dacă are tensiune arterială ridicată, diabet sau colesterol ridicat sau dacă are apnee obstructivă în somn, potrivit centrului medical. Factorii de risc nu includ consumul de apă rece.
NAFLD poate fi prevenită printr-o alimentație sănătoasă și prin menținerea unei greutăți sănătoase, explică aici Institutul Național de Diabet și Boli Digestive și Renale (NIDDK) din Statele Unite și British Liver Trust (aici).
În general, insuficiența hepatică apare atunci când ficatul nu mai funcționează suficient de bine pentru a-și îndeplini funcțiile, cum ar fi producerea bilei și eliminarea substanțelor dăunătoare din organism, explică Cleveland Clinic.
Bolile de ficat pot fi moștenite, dar problemele pot fi cauzate și de o serie de alți factori, cum ar fi paraziții și virușii, inclusiv virusurile hepatitei A, B și C, anomalii ale sistemului imunitar, abuzul cronic de alcool și obezitatea, precizează Mayo Clinic. În timp, afecțiunile care deteriorează ficatul pot duce la cicatrizare, cunoscută și sub numele de ciroză, care este o afecțiune care pune viața în pericol, dar dacă este diagnosticată la timp, pot fi limitate daunele suplimentare.
Factori precum infecțiile hepatitice, ciroza sau diabetul pot crește, de asemenea, riscul de cancer hepatic primar, pentru care apa rece nu este menționată ca factor de risc.
Nu există dovezi că apa rece provoacă cancer
Potrivit postării virale, „apa rece afectează pereții interiori ai stomacului. Afectează intestinul gros și duce la cancer”.
Dar „nu există nicio dovadă în acest sens”, a declarat pentru AFP, pe 27 iulie 2023, Doru Paul, profesor asociat de medicină clinică la Weill Cornell Medical College din New York și medic curant în departamentul de hematologie și oncologie. El a adăugat că mai degrabă „băuturile extrem de calde pot contribui la apariția cancerului de esofag”.
În februarie 2023, Paul a revizuit un articol care demontează afirmațiile conform cărora consumul de apă rece duce la apariția cancerului.
„În primul rând, atunci când bei băuturi reci sau calde, acestea nu rămân calde sau reci pentru foarte mult timp. Imediat ce sunt consumate, lichidele se stabilizează rapid la aceeași temperatură cu cea a corpului tău (la fel ca tot ceea ce mănânci)”, spune articolul. „În al doilea rând, în stomac există un mediu foarte acid. Acidul din stomac descompune aproape tot ceea ce mâncați într-o consistență lichidă și groasă înainte de a călători în intestinul subțire”, adaugă acesta.
„Nu există nicio dovadă care să susțină afirmația conform căreia consumul de apă rece va provoca cancer. Atunci când se consumă băuturi reci, lichidul se încălzește pentru a ajunge la temperatura corpului nostru și acest lucru nu are niciun efect asupra digestiei noastre”, a mai declarat profesorul Sanchia Aranda, pe atunci director executiv al Cancer Council Australia, tot pentru AFP, pe 7 august 2019.
Toate drepturile rezervate. Orice utilizare a conținutului AFP de pe acest site este supusă condițiilor de utilizare disponibile pe https://www.afp.com/en/terms-use. Prin accesarea și/sau utilizarea oricărui conținut AFP disponibil pe acest site web, sunteți de acord să vă supuneți condițiilor de utilizare menționate mai sus. Orice utilizare a conținutului AFP se face pe răspunderea dumneavoastră exclusivă și deplină.