De când au avut loc cutremurele, care au ucis zeci de mii de oameni, rețelele de socializare au fost pline de dezinformări, deseori sub forma unor fotografii și videoclipuri de la evenimente fără legătură între ele. Echipele de verificare a faptelor ale AFP au demontat deja mai multe afirmații false sau înșelătoare cu privire la cutremur, cum ar fi faptul că acesta a fost cauzat de stația de cercetare HAARP, cu sediul în SUA, sau că a avut ca rezultat un tsunami.  

Un alt fals a fost un videoclip distribuit pe rețelele de socializare în care se afirma că „ocentrala nucleara a explodat in Turcia dupa ce presedintele Erdogan s-a retras de la Davos si dupa cutremurele provocate 7.5 Richter”.

Afirmații similare au fost publicate și în limbile engleză, greacă, germană, coreeană, spaniolă și portugheză. Cu toate acestea, ele sunt false. 

Explozie în portul Beirut în 2020

Cu ajutorul unor capturi de ecran din videoclip, o căutare inversă a imaginilor a constatat că înregistrarea se potrivește cu imagini filmate de site-ul media libanez Beirut Today și postate pe 4 august 2020. În descrierea care însoțește postarea de pe Twitter spune „Imagini de la explozia masivă din portul Beirut, Liban”.

Sute de tone de nitrat de amoniu depozitat neglijent au explodat în portul Beirut pe 4 august 2020. Peste 200 de persoane și-au pierdut viața. Videoclipuri cu aceeași explozie au fost publicate și de Sky News, CBS News și The Guardian.

AFP a identificat locația imaginilor din Beirut pe Google Street View. 

Comparând înregistrarea video din postările de pe rețelele de socializare cu acest Google Street View, se pot vedea aceleași clădiri (încercuite cu roșu) cu balcoane, aceleași felinare pe un pod (portocaliu) și aceeași balustradă a podului (verde).

Dezinformarea de la acea vreme a susținut că explozia a fost nucleară. Acest lucru nu era adevărat, după cum a scris AFP. Explozia a fost declanșată de un incendiu într-un depozit care a detonat sute de tone de nitrat de amoniu extrem de exploziv, un material prezent în îngrășăminte. 

Înregistrarea exploziei a fost folosită în alte povești false pe rețelele de socializare, pe care AFP le-a demontat, de exemplu, ca fiind din timpul războiului din Ucraina sau din China.

Centrala nucleară din Turcia este încă în construcție 

O căutare pe principalele motoare de căutare privind centralele nucleare din Turcia a arătat că țara a demarat construcția primei sale centrale nucleare în 2015, în colaborare cu Rusia. Aceasta a fost suspendată câteva luni mai târziu, după ce un avion turcesc a doborât un avion rusesc. Ea a fost relansată în 2018.  

Centrala nucleară de la Akkuyu ar trebui să intre în funcțiune în 2023 în Mersin, în sud-estul Turciei. Potrivit Sistemului de Informații despre Reactoare Electrice al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, în februarie 2023, aceasta era încă în construcție.

Cutremurul din 6 februarie 2023 s-a produs în apropierea orașului turc Gaziantep, care se află la aproximativ 400 de kilometri de amplasamentul centralei de la Akkuyu. O comparație a videoclipului distribuit pe Facebook cu imaginile din satelit de pe Google Maps, precum și cu fotografiile de pe site-ul centralei arată că nu este vorba de aceeași locație. 

Videoclipul din postările false de pe rețelele de socializare arată că explozia are loc într-o zonă urbană. Cu toate acestea, amplasamentul fabricii din Mersin nu se află în niciun oraș, așa cum arată Google Maps.

Un oficial al companiei rusești care construiește centrala a fost citat de presă pe 6 februarie, afirmând că centrala de la Akkuyu nu a fost afectată de cutremure. „Cutremure de pământ de aproximativ magnitudinea 3 au fost resimțite aici... dar specialiștii noștri nu au relevat nicio deteriorare a structurilor clădirii, a macaralelor și a echipamentelor”, a declarat Anastasia Zoteeva de la compania de stat rusă pentru energie nucleară Rosatom, în acest articol Reuters, care citează agenția de știri RIA.   

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), care monitorizează activitatea nucleară din întreaga lume, a declarat, de asemenea, pe 6 februarie, că Autoritatea de Reglementare Nucleară din Turcia a informat că nu a existat „niciun impact” asupra siguranței și securității nucleare în Turcia. „Până în prezent nu există probleme legate de siguranța radiologică și securitatea surselor radioactive, & centrala nucleară în construcție a țării nu este afectată”, a precizat agenția pe Twitter. 

Una dintre postările care a distribuit imaginea exploziei din portul Beirut într-un context greșit a făcut referire și la președintele turc Recep Tayyip Erdogan, sugerând că explozia a avut loc după ce acesta „s-a retras de la Davos”. Aceasta este o aluzie la Forumul Economic Mondial, care organizează întâlniri anuale în orașul elvețian Davos.

Cu toate acestea, Erdogan a fost absent de la reuniunile de la Davos încă din 2009, când a ieșit furios de la o dezbatere despre Orientul Mijlociu după ce a fost întrerupt de moderator. Într-o conferință de presă convocată după eveniment, Erdogan a declarat: „Nu cred că mă voi mai întoarce la Davos pentru că nu mă lăsați să vorbesc”.