HAARP, cu sediul în Alaska, a fost subiectul unei serii de conspirații nefondate, printre care se numără și aceea că poate controla vremea sau că ar fi cumva legat de răspândirea bolii Covid-19.  

La câteva zile după cutremurul din 6 februarie 2023, postări pe rețelele de socializare în mai multe limbi au distribuit imagini ale norului lenticular care a apărut în Bursa și referiri la HAARP și la CERN, cu sediul în Europa, unul dintre cele mai mari centre de cercetare științifică din lume.

Mai multe postări în limba română pe Facebook, cum ar fi aici și aici, au susținut că norul era „un portal deasupra Turciei, care precede lucrările HAARP și este asociat cu CERN”. Postate pe 10 februarie, acestea au fost distribuite de sute de ori.

Videoclipul a fost distribuit cu afirmații similare și în alte limbi, precum olandeză, greacă, engleză și japoneză.

Nor similar cu o lentilă cu aspect de OZN 

Norul cu aspect ciudat a fost relatat de mai multe mass-media pe 20 ianuarie, inclusiv de BBC și The Guardian. De asemenea, a fost mediatizat și în presa din România, de exemplu de Libertatea, Digi24 și Hotnews. Relatările au remarcat aspectul său asemănător cu cel al unui OZN și au explicat că acesta este un efect al formării norului lenticular. Imaginile de la BBC au fost cele folosite în unele dintre postările cu afirmații false.  

Norul a fost deosebit de surprinzător pentru că s-a format cu puțin timp înainte de răsăritul soarelui și se afla la o altitudine mare, astfel că a fost luminat înainte de răsăritul soarelui, a precizat revista Forbes. 

Norii lenticulari sunt numiți astfel din cauza formei lor curbate, asemănătoare unei lentile. De asemenea, ei arată ca niște „farfurii zburătoare”, arată Biroul Meteorologic din Marea Britanie. 

Norii „lenticularis” - incluși în Atlasul norilor încă din 1894 - „sunt un tip relativ rar de nori deoarece necesită anumite condiții pentru de forma”, a declarat pentru AFP, pe 15 februarie, cercetătorul în domeniul atmosferei și cercetător principal la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică, Bogdan Antonescu. Aceștia „nu sunt asociații cu precipitații”.

„Pentru formarea acestor nori trebuie să existe un obstacol, fie un deal sau un munte, care să perturbe curgerea aerului pe o anumite porțiune a atmosferei. Atunci când curgerea aerul interacționează cu obstacol în spatele acestuia se formează turbulențe”, a explicat Antonescu.  

Orașul Bursa se află într-o zonă muntoasă, situat la aproximativ 36 km de muntele Uludağ. De asemenea, se află la aproape 900 km de zona principală lovită de cutremurul din 6 februarie.

„Practic aerului este forțat să urce apoi să coboare sub forma unei unde”, a spus Antonescu. Apar astfel două situații, fie „aerul este forțat să coboare și în felul acesta se încălzește și își pierde din conținutul de vapori de apă”, fie „aerul este forțat să urce în spatele obstacolului și astfel se răcește, condensează și în final duce la formarea norului lenticularis”.

„Norul care se formează are o structură sub forma unei lentile sau a unei farfurii de aici și ipoteza că norii lenticulari sunt uneori raportați ca OZN-uri. Spre deosebire de alte tipuri de nori, norii lenticularis rămân în aceiași poziție în fluxul de aer atâta timp cât sunt îndeplinite condițiile pentru formarea lor”, a declarat Antonescu pentru AFP.

HAARP nu poate crea cutremure sau fenomene meteo. Și nici CERN  

HAARP - care înseamnă High-frequency Active Auroral Research Program (Programul de cercetare aurorală activă de înaltă frecvență) - este un program de cercetare condus de Universitatea din Alaska Fairbanks din 2015, când a fost transferat de la Forțele Aeriene ale Statelor Unite. 

Acesta utilizează cel mai performant emițător de mare putere și de înaltă frecvență (HF) din lume pentru studierea ionosferei, pentru a studia procesele fizice care acționează în cele mai înalte porțiuni ale atmosferei noastre. 

Întrebat despre încercările din rețelele de socializare de a lega norul de HAARP și de cutremur, Antonescu a mai declarat pentru AFP că apariția norului nu are „absolut nici o legătură cu tehnologiile HARP sau cu programele desfășurate la CERN. Nu exista tehnologie care permită crearea artificială a acestui tip de nor”. 

„HAARP nu poate face asta, nimeni nu poate face asta”, a declarat și purtătorul de cuvânt al Institutului Meteorologic Regal Olandez (KNMI), Annemarie Hoogendoorn, într-un e-mail pentru AFP din 10 februarie.

„Cutremurul recent și pierderile tragice de vieți omenești din Turcia evidențiază distrugerile pe care le pot provoca dezastrele naturale. Echipamentul de cercetare de la situl HAARP nu poate crea sau amplifica dezastrele naturale”, managerul programului HAARP, Jessica Matthews, a declarat pentru AFP pe 11 februarie 2023.  

De asemenea, mai mulți oameni de știință au explicat recent pentru AFP că nu există nicio dovadă științifică sau mecanism plauzibil prin care centrul ar putea declanșa un cutremur, calificând astfel de afirmații drept „science fiction”.  

Mai mult, HAARP „nu este o armă sub nicio formă, nu a fost niciodată și nu poate fi folosită ca armă”, a declarat pentru AFP, pe 8 februarie, Michael Lockwood, profesor de fizică a mediului spațial la Universitatea Reading din Berkshire, Anglia,  

HAARP răspunde la unele dintre conspirațiile îndreptate împotriva activității sale pe pagina sa de întrebări frecvente. Nu poate controla vremea, spune acesta. Undele radio transmise de emițătorul HAARP nu sunt absorbite de partea din atmosferă care produce vremea. „Din moment ce nu există nicio interacțiune, nu există nicio modalitate de a controla vremea”, spune acesta. 

„HAARP nu produce apă în atmosferă, nu are capacitatea de a elibera gaze sau lichide și nu interacționează cu apa existentă în nori”, arată pagina proiectului

CERN nu „deschide o ușă către o altă dimensiune”

Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare, cunoscută sub numele de CERN, își propune să ajute „să descopere din ce este alcătuit universul și cum funcționează acesta, punând la dispoziția cercetătorilor o gamă unică de instalații de accelerare a particulelor, pentru a avansa limitele cunoașterii umane”. 

CERN a înființat un laborator în 1954 și, de atunci, a făcut „descoperiri semnificative, atât în fizica particulelor (cum ar fi descoperirea timpurie a curenților neutri), cât și în tehnologiile care au contribuit la îmbunătățirea vieții noastre de zi cu zi (inclusiv World Wide Web)”, arată site-ul organizației. În prezent, CERN are 23 de state membre, printre care se află și România.  

Aceasta operează, printre altele, Large Hadron Collider (LHC), cel mai puternic accelerator de particule construit vreodată, care se află într-un tunel aflat la 100 de metri sub pământ, la sediul Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară, lângă Geneva, Elveția. Acesta face parte dintr-un complex gigantic de acceleratoare de particule. „LHC observă natura la un nivel fundamental, dar nu o influențează”, spune site-ul, abordând diverse preocupări legate de accelerator.  

„Cercetările CERN captează imaginația multor oameni, motiv pentru care CERN a apărut în multe cărți și chiar filme SF din întreaga lume. Aceste lucrări imaginative, inspirate de cercetarea noastră științifică, sunt opere de ficțiune generate pentru a capta simțul de uimire al cititorului sau al privitorului și nu trebuie confundate cu cercetarea științifică propriu-zisă”, a transmis CERN pe 17 februarie 2023 într-un email pentru AFP. 

„La CERN, Laboratorul European pentru Fizica Particulelor, munca noastră ajută la descoperirea modului în care este alcătuit universul și a modului în care acesta funcționează. Facem acest lucru punând la dispoziția cercetătorilor o gamă unică de instalații de accelerare a particulelor, pentru a avansa limitele cunoașterii umane”, a explicația laboratorul pentru AFP.

CERN abordează, de asemenea, unele dintre conspirațiile din jurul activității sale pe pagina sa de întrebări frecvente. Printre acestea se numără faptul că nu urmărește să „deschidă o ușă către o altă dimensiune” și că LHC „nu este periculos" și „nu va genera găuri negre în sens cosmologic”. 

În ceea ce privește posibilitatea ca LHC să influențeze modelele meteorologice și fenomenele naturale, CERN afirmă că „magneții de la CERN au un câmp electromagnetic, care este conținut de magneții înșiși și, prin urmare, nu pot influența câmpul magnetic al Pământului și nici vremea”.

„LHC nu declanșează cutremure”, mai spune site-ul. „Cutremurele sunt un risc natural cauzat de mișcarea plăcilor tectonice... Nu există niciun mijloc prin care LHC ar putea declanșa cutremure și nu există nicio corelație între funcționarea LHC și producerea de cutremure”.

Dar, pe de altă parte, „unele instrumente de mare precizie de la CERN sunt capabile să detecteze cutremurele datorită sensibilității lor la mișcări minuscule”, precizează organizația.

„Prin urmare, nu avem nimic de-a face cu norul lenticular și nici cu cutremurul din Turcia”, a confirmat CERN pentru AFP. 

„Invocarea HAARP este corelată cu afirmații care au ajuns la teorii ale conspirației absurde - la fel ca și acceleratorul CERN care destabilizează nucleul și orice idee despre cutremurele de pământ manevrate ca armă”, a declarat pentru AFP, pe 8 februarie, John Vidale, decan și profesor de Științe ale Pământului la Universitatea din California de Sud (USC).  

Pot oamenii să controleze vremea? 

Există încercări de a manipula vremea, dar numai la scară mică. Un exemplu este acela de a face norii să picure ploaie sau zăpadă printr-un proces numit „însămânțare a norilor”. Acest procedeu a fost testat în mai multe țări, de exemplu, în Mexic, Dubai, China și SUA.

De asemenea, au fost efectuate cercetări privind tehnologiile de geoinginerie pentru a compensa anumite efecte ale schimbărilor climatice. Un exemplu este ideea de a reduce încălzirea globală prin reflectarea luminii solare în afara Pământului cu ajutorul unor panouri uriașe. 

În Elveția, o companie a reușit să capteze CO2 din aer și să îi dea un nou scop, cum ar fi cultivarea legumelor. Dar geoingineria este încă dezbătută și considerată riscantă de către unii oameni de știință.  

Ce provoacă un cutremur? 

Cutremurele de pământ sunt cauzate de procesele din scoarța terestră, nu au nimic de-a face cu norii sau cu ionosfera - unde se concentrează cercetările HAARP. Ele sunt o consecință a mișcărilor din stratul cel mai exterior al Pământului, numit „scoarță”, precizează NASA aici.

Plăcile tectonice care alcătuiesc scoarța terestră sunt în continuă mișcare, explică Universitatea Caltech. Pe măsură ce marginile acestor plăci alunecă una împotriva celeilalte, frecarea le poate încetini, provocând o acumulare de presiune în timp. „Când forța de mișcare depășește în cele din urmă frecarea, secțiuni ale crustei se rup brusc sau se deplasează, eliberând presiunea acumulată sub forma unor unde seismice”, explică Universitatea. 

17 februarie 2023A fost adăugat răspunsul CERN pentru AFP.