Sute de mii de utilizatori au distribuit pe Facebook o fotografie cu un genunchi înroșit începând cu luna mai 2023. În postări se precizează că imaginea arată genunchiul unei fete care a fost mușcată de un țânțar cu o zi înainte. În cele din urmă, genunchiul s-a umflat în roșu. Fata s-a simțit slăbită și somnoroasă și a fost dusă la urgență. Acolo, familiei i s-a spus că este vorba de un „nou tip de mușcătură de țânțar” care provoacă infecții grave. Postările mai spun că, dacă familia ar fi așteptat mai mult, mușcătura ar fi dus la deces.

Postări similare au fost distribuite în ultimii ani și în alte țări precum Belgia, Franța și Canada, iar acum au reapărut în limba germană, dar și în limba română, adunând peste 350,000 de distribuiri în doar câteva săptămâni. 

Imaginea datează din 2017

Povestea din spatele imaginii este deja veche de câțiva ani și nu s-a întâmplat recent, așa cum este descrisă în postările distribuite online.

Postarea originală cu fotografia distribuită poate fi găsită folosind o căutare inversă a imaginii. Aceasta a apărut pentru prima dată pe Facebook pe 16 martie 2017 și a fost distribuită de peste trei milioane de ori în ultimii șase ani. 

Autoarea articolului, o mamă din Statele Unite, descrie cum fiica ei a fost mușcată de un țânțar, ceea ce i-a provocat dureri și umflături la genunchi și i-a indus somnolență. Îngrijorată, aceasta și-a dus fiica la spital, unde i s-a spus despre un nou tip de mușcătură de țânțar care provoacă infecții. Ea mai scrie: „Dacă am fi așteptat mai mult, (infecția) ar fi ajuns în sângele ei”.

Cu toate acestea, nu este menționat în niciun moment riscul de deces, așa cum este susținut în postările în limba română. În comentarii, femeia a explicat că fiica ei a fost tratată cu antibiotice.

Nu există nicio nouă înțepătură mortală de țânțar, spun experții români 

„Nu s-a primit nicio alertă din partea instituțiilor care supraveghează sănătatea publică în acest sens”, a declarat pentru AFP, pe 9 iunie 2022, Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” din Cluj-Napoca, adăugând că în compartimentul de primire urgențe al spitalului „nu s-au prezentat persoane care să prezinte infecții ca urmare a unor înțepături de țânțar”. 

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), institutul desemnat să colecteze informații despre mai multe boli transmise de țânțari, cum ar fi infecția cu virusul West Nile, infecția cu virusul Chikungunya, infecția cu virusul Zika, febrele hemoragice virale (febra galbenă, febra Dengue) și malaria, a declarat pentru AFP, pe 14 iunie, că „singurele cazuri autohtone de infecție transmise prin țânțari sunt cazurile de infecție cu virus West Nile (meningită/meningoencefalită)”, adăugând că „până acum, în acest sezon de supraveghere (iunie-octombrie) nu s-au înregistrat cazuri de infecție cu virus West Nile în țara noastră)”.  

În ceea ce privește postările de pe rețelele de socializare, institutul a explicat că „în tabloul clinic al acestor boli virale (West Nile, Chikungunya, Denga, Febra galbenă) sau parazitare (malaria) sunt descrire, pe Iângă febră, și alte manifestări clinice”. Cu toate acestea, experții au precizat că „durerile articulare (artralgiile), nu sunt însoțite de fenomene inflamatorii la nivelul articulației („genunchi umflat, roșu, arzând”) aşa cum se semnalează în postarea de pe Facebook”.  

Analiza speciilor și a distribuției țânțarilor în România este realizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” (INCDMM Cantacuzino), care a explicat pentru AFP pe 9 iunie că: „Ţânţarii sunt vectori pentru o serie de agenţi patogeni: protozoare (plasmodii), filarioze, virusuri și mai rar bacterii”. 

Cu toate acestea, au spus ei, „agenţii patogeni transmiși de ţânţari necesită o perioadă de incubare post-inoculare de cel puțin 2-3 zile, simptomatologia specifică infectării / infestării apărând după această perioadă”. Acest fapt exclude varianta „mușcăturii infectante” ȋn cazul fetei ale cărei simptome au apărut a doua zi după ȋnţepătură, potrivit INCDMM Cantacuzino. 

Aparatul bucal (trompa) al acestor insecte este alcătuit din șase părți (2 maxile, 2 mandibule, labrum și labium), la care se adaugă o parte internă (hipofaringele) și este adaptat pentru ȋnţepat și supt, a mai explicat institutul.  

„Anatomia acestor părţi componente este aceeași de milioane de ani și, ca urmare, și actul fiziologic al hrănirii ţânţarilor este același de milioane de ani, neexistând un nou tip de înţepătură”, a precizat institutul.   

„Este de menţionat că, în momentul hrănirii cu sânge, ţânţarii inoculează salivă în locul înţepăturii. Proteinele din saliva ţânţarilor sunt imunogene, generând un răspuns imun din partea organismului gazdă. Intensitatea acestui răspuns variază de la o persoană la alta, ȋn cazuri rare având chiar evoluţie anafilactică”, au adăugat aceștia.

Anafilaxia este o reacție alergică severă care poate apărea în câteva secunde sau minute de la expunerea la o substanță la care o persoană este alergică și care poate pune viața în pericol. 

„În cazul în care fotografia este reală (...), tumefacţia de la locul înţepăturii este, cel mai probabil, cauzată de infiltratul inflamator generat de reacţia imunitară post-înţepătură și nu de infecţia cu un agent patogen transmis de ţânţar”, a sugerat INCDMM Cantacuzino.  

Afirmația circulă de ani de zile pe internet

Afirmațiile circulă pe internet de ani de zile, iar AFP le-a analizat deja în 2021 (în franceză).  

Pe 26 mai 2023, la scurt timp după ce au început să reapară, Michael Ramharter, șeful ambulatoriului Bernhard Nocht de la Centrul Medical Universitar Hamburg-Eppendorf, din Germania, a declarat pentru AFP că umflătura observată în fotografie amintește mai degrabă de o suprainfecție bacteriană. „Acest lucru este rar, dar se poate întâmpla în principiu după fiecare mușcătură de insectă, dacă germenii pătrund în rană. Nu avem cunoștință de o nouă specie de țânțar sau de o nouă mușcătură de țânțar”. 

În iulie 2021, când a fost întrebată despre imagine și afirmații, Sylvie Manguin, șefă de cercetare la Institutul Național de Cercetare pentru Dezvoltare Sustenabilă din Franța și medic entomolog la Universitatea din Montpellier a declarat, de asemenea, că nu a auzit de niciun nou tip de mușcătură de țânțar care ar putea duce la infecții grave.

„Seamănă mai degrabă cu o alergie”, a spus Sylvie Manguin. „Poate fi, de asemenea, o înțepătură care s-a suprainfectat în urma scărpinării cu unghii murdare, sub care se pot ascunde bacterii”, a mai sugerat ea.

Cazurile de înțepături de țânțari care pot duce la spitalizare sunt „foarte rare” în Franța, a asigurat atunci Manguin: „Nu am auzit niciodată de așa ceva”. Entomologul a făcut referire, de asemenea, la posibilitatea de a fi mușcat de o altă insectă, de exemplu o viespe, care ar putea declanșa un angioedem, adică o umflătură a țesutului subcutanat, la persoanele care suferă de alergii. 

Wim Van Bortel, entomolog la Institutul de Medicină Tropicală din Anvers (ITM), a declarat de asemenea pentru AFP în 2021 că nu are cunoștință de niciun nou tip de mușcătură în Belgia.  

Isabel Brosius, consilier pe probleme de boli infecțioase la ITM, a confirmat în 2021 că spitalizarea din cauza unei înțepături de țânțar este „extrem de rară”. „Unele persoane sunt mai sensibile la saliva anumitor specii de țânțari”, a explicat ea. „Cât de severă este reacția depinde atât de persoană, cât și de țânțar. Nu este adevărat că există un anumit tip de țânțar care provoacă o umflătură foarte severă la toate persoanele fără excepție”.