„Tin să vă anunț că exact ce a apărut și în pasta de dinți, titanium de oxid, cod E171, este și în amoxicilină, oameni buni. Și vă arăt aici, puteți să verificați, uitați aici dioxid de titan... Ăsta este canceros, oameni buni. Dacă vă uitați pe Amoxicilina cea de 500... Aveți grijă, oameni buni”, un bărbat poate fi auzit în acest videoclip postat pe 6 februarie 2023, distribuit de peste 15,000 de ori de atunci, care arată prospectul unei cutii de Amoxicilină, un antibiotic penicilinic, folosit pentru tratarea infecțiilor bacteriene, precum pneumonia sau abcesele dentare, arătând că acesta conține dioxid de titan printre ingrediente. 

Cu toate acestea, afirmația că acest compus poate provoca cancer este înșelătoare. Experții au explicat pentru AFP că nu există în prezent nicio dovadă științifică disponibilă care să sugereze că dioxidul de titan este cancerigen pentru oameni.

Ce este dioxidul de titan?

Dioxidul de titan, sau TiO2, este un compus anorganic alb, prezent în natură, „utilizat în principal ca un colorant viu într-o gamă largă de produse comune”, potrivit Asociației producătorilor de dioxid de titan (TDMA), care reprezintă principalii producători din Europa.

Fiind „cel mai alb și mai strălucitor dintre pigmenții cunoscuți”, dioxidul de titan este foarte versatil și este utilizat pe scară largă pentru fabricarea unei game largi de produse diferite, cum ar fi vopsele, materiale plastice, hârtie, ceramică și produse cosmetice. Este, de asemenea, utilizat ca aditiv alimentar (etichetat ca E171), precum și ca ingredient în cremele de protecție solară pentru a proteja pielea de efectele nocive ale radiațiilor ultraviolete.

Având în vedere capacitatea sa de a reflecta și de a dispersa lumina, dioxidul de titan este utilizat ca agent de albire în produse precum pasta de dinți, guma de mestecat și produsele farmaceutice. Deși este considerată o substanță sigură și eficientă atunci când este utilizată în cantități adecvate, unele studii au sugerat că inhalarea unor cantități mari de praf de dioxid de titan poate avea efecte negative asupra sănătății. 

Cancerigen sau nu? Un du-te-vino al diferitelor decizii

TiO2 a fost clasificat în 2006 de către Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC), o agenție interguvernamentală care face parte din Organizația Mondială a Sănătății, ca fiind un cancerigen din grupa 2B, adică „posibil cancerigen pentru oameni” atunci când este inhalat sub formă de pulbere sau praf. Deși grupul de lucru al IARC a concluzionat că studiile epidemiologice privind TiO2 au furnizat dovezi inadecvate de carcinogenitate, a considerat că rezultatele studiilor pe animale privind inhalarea și instilarea intratraheală oferă dovezi suficiente.

Cu toate acestea, „studiile nu sugerează o asociere între expunerea profesională la dioxidul de titan, așa cum a avut loc în ultimele decenii în Europa de Vest și America de Nord, și riscul de cancer. Toate studiile au avut limitări metodologice; nu a putut fi exclusă clasificarea eronată a expunerii. Niciunul dintre studii nu a fost conceput pentru a evalua impactul dimensiunii particulelor (fine sau ultrafine) sau efectul potențial al compușilor de acoperire asupra riscului de cancer pulmonar”, arată documentul IARC, la pagina 273, referitor la datele privind carcinogenitatea la om.  

IARC împarte substanțele cu potențial cancerigen în patru grupe principale. Grupa 1 este formată din substanțe care sunt „cancerigene pentru oameni”; Grupa 3 conține substanțe care sunt „neclasificabile în ceea ce privește carcinogenitatea la om”; iar Grupa 4 este formată din substanțe care sunt „probabil necancerigene pentru oameni”. Grupa 2 este împărțită în: 2A pentru substanțele care sunt „probabil cancerigene pentru om” și 2B pentru cele care sunt „posibil cancerigene pentru om”.  

„Dioxidul de titan aparține grupului 2B, în care mai sunt incluse extractul de aloe vera, particule poluante din aer, legume murate tradiționale asiatice și multe altele, în timp ce băuturile alcoolice și fumul de țigară aparțin grupului 1”, a explicat pentru AFP, pe 23 februarie 2023, Cătălin Marian, prodecan și profesor la catedra de Biochimie a Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara (UMFT).

„În ce privește potențialul cancerigen al unor substanțe, trebuie subliniat că majoritatea acestora cresc riscul de a dezvolta cancer doar dacă organismul e expus în mod constant, timp îndelungat la doze relativ mari. Prin urmare, inclusiv în cazul substanțelor din grupul 1 (cele dovedite a fi cancerigene) cum este alcoolul și fumul de țigară, expunerea trebuie să se producă pe o perioadă mare de timp, în mod constant, la doze mari”, a spus el.   

Însuși IARC subliniază că cercetările sale privind carcinogenitatea dioxidului de titan nu analizează riscurile legate de diferitele tipuri de expunere la o substanță, fie că este vorba de inhalare sau ingestie.

„Monografiile IARC nu comentează circumstanțele specifice de expunere pentru agenții evaluați”, a declarat purtătoarea de cuvânt a IARC, Veronique Terrasse, pe 22 februarie 2023 pentru AFP. 

Pe 18 februarie 2020, Comisia Europeană a clasificat anumite forme de dioxid de titan sub formă de pudră ca fiind suspectate a fi cancerigene prin inhalare de categoria 2, ceea ce „se aplică doar amestecurilor sub formă de pudră care conțin 1% sau mai mult de dioxid de titan”, arată documentul. 

Ulterior, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară sau EFSA, a decis, pe 6 mai 2021, că dioxidul de titan nu mai este considerat sigur atunci când este utilizat ca aditiv alimentar.  

„Deși dovezile privind efectele toxice generale nu au fost concludente, pe baza noilor date și a metodelor consolidate, cercetătorii noștri nu au putut exclude o preocupare pentru genotoxicitate și, în consecință, nu au putut stabili un nivel sigur pentru consumul zilnic de TiO2 ca aditiv alimentar”, a spus EFSA. 

Dar a subliniat că rolul EFSA este doar de a evalua riscurile. Orice decizie legislativă sau de reglementare privind autorizarea aditivilor alimentari este de competența Comisiei Europene și a statelor membre.

Apoi, în septembrie 2021, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a concluzionat că înlocuirea dioxidului de titan în medicamente ar avea un impact negativ asupra calității și cantității de medicamente din UE și a susținut că acest compus ar trebui să rămână pe lista aditivilor autorizați. 

„Având în vedere amploarea utilizării acestui excipient, timpul și costurile implicate de reformulare și volumul de produse afectate, se consideră că orice cerință de înlocuire a TiO2 în medicamente va provoca aproape sigur penurii semnificative de medicamente și întreruperi/retrageri de medicamente de pe piața UE/SEE, cu implicații majore pentru pacienți și animale”, a spus aceasta. 

De aceeași părere a fost Mircea Hîrjău, profesor asociat în cadrul Departamentului de Tehnologie Farmaceutică și Biofarmacie de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. 

„EMA a recomandat ca dioxidul de titan să rămână pentru moment pe lista aditivilor autorizați pentru a evita o eventuală penurie de medicamente și, prin urmare, riscuri pentru sănătatea publică. O astfel de situație critică ar apărea deoarece înlocuirea dioxidului de titan cu excipienți alternativi care necesită testare intensivă și de durată în ceea ce privește calitatea, siguranța și eficacitatea a unui număr mare de medicamente”, a spus el pentru AFP pe 25 februarie 2023. 

Pe 18 ianuarie 2022, Comisia UE a publicat o modificare a regulamentelor sale privind aditivii alimentari, confirmând continuarea utilizării sale în medicamentele autorizate. UE a decis ca, peste trei ani, Comisia Europeană să reevalueze statutul dioxidului de titan ca ingredient autorizat, în funcție de concluziile actualizate ale unei evaluări efectuate de EMA, care va fi finalizată până la 1 aprilie 2024. Iar acest lucru ar putea duce, într-adevăr, la eliminarea dioxidului de titan de pe lista aditivilor autorizați.   

În iulie 2022, EMA a publicat, de asemenea, un ghid tehnic și procedural privind înlocuirea/eliminarea dioxidului de titan în medicamente. 

Cu toate acestea, pe 22 noiembrie 2022, clasificarea Comisiei Europene a fost anulată de o hotărâre a Tribunalului Uniunii Europene, care a constatat că studiul științific utilizat pentru a determina proprietățile sale cancerigene prin inhalare nu a fost fiabil sau acceptabil. 

Acesta a susținut că Comitetul de evaluare a riscurilor (RAC) al Agenției Europene pentru Produse Chimice „a comis mai multe erori evidente în evaluarea fiabilității și acceptabilității studiului respectiv. Prin urmare, clasificarea și etichetarea contestate nu se bazează pe date obținute prin studii fiabile și acceptabile”, a spus instanța. 

Dar, deoarece Comisia Europeană a făcut apel la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), clasificarea rămâne în vigoare. Franța, care a interzis deja substanța în alimente în ianuarie 2020, a declarat într-un comunicat de presă publicat pe 13 februarie 2023 că va face și ea apel. 

Cu toate acestea, „interdicția utilizării dioxidului de titan la momentul actual face referire strict doar la utilizarea ca aditiv alimentar”, a explicat pentru AFP, pe 23 februarie 2022, și Mihai Georgescu, specialist în radioterapie și profesor asistent la catedra de oncologie a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.   

„Dovezile științifice actuale nu sunt în măsură să indice fără urmă de îndoială că dioxidul de titan este cancerigen. Este adevărat că există câteva studii pe modele animale (șobolani, șoareci) care au constatat că aceste animale au dezvoltat cancer pulmonar în urmă inhalării particulelor de dioxid de titan. Dar acest lucru nu este suficient pentru a afirmacă dioxidul de titan e cancerigen la oameni”, a declarat și Marian pentru AFP.  

„Nu există studii de carcinogenitate concepute și desfășurate corect care să ateste potențialul carcinogen al nanoparticulelor de TiO2”, a explicat pentru AFP pe 9 martie 2023 și Felicia Loghin, prorector și profesor universitar la Catedra de Toxicologie a Universității de de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, invocând evaluarea EFSA. 

„Există unele date care indică potențialul particulelor de TiO2 (indiferent de formă fizică - cristale, dimensiunea particulelor) de a produce ruperea catenelor de ADN și leziuni ale cromozomilor, dar nu și mutații ale genelor, motiv pentru care genotoxicitatea TiO2 nu poate fi demonstrată, dar nici nu poate fi complet exclusă, cel puțin pentru moment”, a spus ea. 

„Evaluările sunt făcute pe baza studiilor pe animale de experiență și nu există studii epidemiologice sau studii de caz pe om care să ateste efectele adverse ale TiO2”, a completat Loghin. 

„Multe tipuri de particule fine cresc riscul de a dezvoltă cancer pulmonar dacă sunt inhalate în cantitate mare pe termen lung, inclusiv poluanții atmosferici”, a precizat Cătălin Marian, de la UMFT „Victor Babeș”. Dar „problema cu studiile pe animale, și cele pe celule în laborator, este că acestea nu sunt reprezentative pentru condițiile reale de expunere a oamenilor la aceste substanțe; în laborator sunt utilizate doze mult mai mari decât cele la care oamenii ar fi expuși în viață reală, prin urmare aceste rezultate nu sunt neapărat translatabile la oameni”.

„Până când nu se vor face studii epidemiologice mari pe oameni care să stabilească o legătură clară între expunerea la dioxid de titan și cancer, nu putem spune cu siguranță dacă această substanță produce sau nu cancer la oameni”, a mai spus Marian. 

„Personal, nu consider că o cura de amoxicilina crește riscul la cancer. Chiar dacă ar fi dovedită fără urmă de tăgadă implicarea oxidului de titan in dezvoltarea cancerului la oameni, beneficiile unei cure de amoxicilina, la nevoie, sunt mult mai mari decat riscul de cancer la aceasta doză”, a precizat profesorul de la UMFT.  

Laurentia Galeș, profesor asociat în cadrul Departamentului de Oncologie al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și medic oncolog la Institutul Oncologic Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu a fost de acord.

„Din datele existente, dioxidul de titan a fost catalogat cancerigen la șoareci, atunci când este inhalat în cantitate mare”, a declarat Galeș pe 23 februarie 2023.

„Efectul este mai degrabă datorat pudrei respective, nu substanței în sine (similar cu al altor pudre). Nu sunt date la om, dar un studiu efectuat pe 24.000 de muncitori nu a evidențiat creșterea incidenței cancerului. Totuși, din prudență, substanța rămâne cu o atenționare, dar numai pentru substanță inhalată, nu și pentru ingestie”, a precizat ea, adăugând că nu cunoaște ca vreun studiu pe oameni să fie în curs de desfășurare în acest moment.

Un studiu cu durata de 26 de săptămâni publicat în septembrie 2022, efectuat pe șoareci modificați genetic și expuși la niveluri ridicate de nanoparticule de TiO2, a arătat că, deși aceștia au avut crize inflamatorii la nivelul sistemului respirator, nu au dezvoltat fibroză sau tumori. Nu s-a observat nici o creștere a numărului de celule dintr-un țesut sau organ. Mai mult, studiul a constatat că nu a fost observată nici o carcinogenitate pentru niciun alt organ în afară de plămâni.   

Dioxidul de titan în Amoxicilină

Cutia de Amoxicilină care se vede în videoclipul postat pe Facebook este produsă de Antibiotice Iași, o companie farmaceutică românească înființată în 1955, deținută în prezent în proporție de 53% de Ministerul Sănătății și listată la Bursa de Valori București. Produsul poate fi găsit pe site-ul lor aici. 

Pe 28 februarie 2023, ATB a declarat pentru AFP că dioxidul de titan ajută la protejarea medicamentelor împotriva decolorării atunci când sunt expuse la lumina UV/vizibilă și, de asemenea, ajută la prevenirea absorbției de umiditate, precum și alte aspecte importante pentru pacient.

Iar compania a subliniat că cantitatea de dioxid de titan conținută în capsule și tablete este foarte mică - reprezentând doar 0,76%.

„Avem posibilitatea să fabricăm şi să comercializăm medicamente care au în compoziție dioxid de titan, până la elaborarea de către Agenția Europeană pentru Medicamente a unei decizii definitive.”, au spus ei, invocând Regulamentul (UE) 2022/63 al Comisiei din ianuarie 2022.  

„Până la elaborarea unei decizii definitive, grija noastră pentru pacienți este primordială, astfel, în  momentul de față, am demarat toate acțiunile necesare pentru a găsi soluții de înlocuire a dioxidului de titan din medicamentele existente în portofoliul nostru", au declarat ei pentru AFP.