În timp ce ideea din spatele orașului de 15 minute este simplă - indivizii ar trebui să poată avea acces la facilități esențiale, cum ar fi parcuri și magazine alimentare, la o distanță de 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta de la reședința lor - teorii online nefondate cu privire la această inițiativă au înflorit în întreaga lume, inclusiv în România, cu afirmații care susțin că sistemele vor restricționa circulația locuitorilor și îi vor amenda pentru că părăsesc cartierele de domiciliu.

Ce sunt orașele de 15 minute? 

Conceptul de oraș de 15 minute, dezvoltat în 2015, este atribuit lui Carlos Moreno, profesor la Universitatea Sorbona din Paris. Conceptul a luat amploare în întreaga lume odată cu pandemia Covid-19; orașe precum Paris, Melbourne și Copenhaga încercând să facă cartierele mai locuibile și să reducă utilizarea mașinilor pentru a limita schimbările climatice, după cum este explicat în acest articol al AFP (arhivat aici).

Conceptul de oraș de 15 minute se concentrează în jurul noțiunii că indivizii ar trebui să aibă acces ușor la serviciile și resursele necesare într-un perimetru scurt, într-un oraș care este policentric și care oferă o gamă diversă de servicii.

„Ideea este de fapt simplă: în loc să petrecem ore întregi în mijloacele de transport, putem aduce toate lucrurile esențiale de care oamenii au nevoie mai aproape de ei. Este o propunere de reproiectare a organizării orașului, astfel încât locuitorii să poată avea acces la cele 6 nevoi esențiale ale lor (Viață, Îngrijire, Educație, Distracție, Muncă și Aprovizionare) într-un interval de timp acceptabil pentru majoritatea oamenilor, motiv pentru care am ajuns la un interval de 15-20 de minute pentru zonele compacte și de 20-45 de minute pentru zonele cu densitate medie/joasă”, a declarat profesorul Carlos Moreno pentru AFP pe 2 martie 2023.  

Acest lucru înseamnă că toată lumea ar trebui să poată ajunge de acasă la o brutărie, la o școală, la un medic sau la orice alt serviciu esențial producând emisii reduse de carbon, a explicat Moreno. 

„Ideea este de a promova durabilitatea și sănătatea prin reducerea dependenței de mașini și creșterea activității fizice și poate îmbunătăți, de asemenea, calitatea vieții prin accesul la servicii și resurse mai convenabile. Acest concept urmărește să promoveze ocuparea forței de muncă la nivel local, o economie de proximitate, mai multe servicii pentru toți, circuite scurte cu materiale locale și o mai bună eficiență energetică cu o amprentă de carbon redusă”, a spus el.  

Propunerea orașului de 15 minute este necesară pentru că oferă posibilitatea de a reflecta asupra planificării urbane într-un context de crize multiple, consideră creatorul său. „Este urgent să ne gândim cum să facem viața urbană mai plăcută, mai agilă, mai sănătoasă și mai flexibilă. Este clar că, dacă acest concept s-a răspândit în întreaga lume, este pentru că este, într-un fel, relevant din punct de vedere contextual”. 

Capitala Franței, Paris, a fost unul dintre cele mai asociate orașe cu acest concept, după ce primarul Anne Hidalgo a făcut din acesta un obiectiv central pentru realegerea sa în 2020 și a depus eforturi pentru a-l pune în aplicare în diverse moduri.  

O confuzie legată de sistemul de trafic din Oxford

„Oxford vrea să fie primul oraș din Europa care restricționează masiv libertatea de mișcare a oamenilor. Aveți voie să vă deplasați numai acolo unde puteți merge pe jos în 15 minute. Pentru orice altceva vom avea nevoie de autorizatie de la administratia orasului.  Totul este monitorizat cu blocaje și camere”, arată postările de pe rețelele de socializare (pe Telegram și Facebook) de la sfârșitul lunii decembrie 2022. 

Aceste postări prezintă un scurt videoclip despre sistemul de 15 minute de la Paris, care a fost publicat inițial în 2021 de către Forumul Economic Mondial și care nu spune nimic despre restricționarea circulației oamenilor.

Alte postări de acest gen fac legătura între sistemul orașului de 15 minute din Oxford și posibile amenzi. Dar este vorba de o confuzie între planurile de 15 minute pentru oraș și o nouă schemă de trafic. 

Afirmații înșelătoare cu privire la Oxford au început să circule din noiembrie 2022, după ce consiliul a aprobat un proces de filtrare a traficului în valoare de 6,5 milioane de lire sterline (7,93 milioane de dolari) pentru a limita vehiculele private care circulă pe rutele aglomerate din oraș la orele de vârf. 

Contrar a ceea ce au sugerat utilizatorii rețelelor de socializare, rezidenții nu vor fi închiși în casele lor ca parte a planurilor de trafic, care au ca scop reducerea congestiei, a explicat un purtător de cuvânt al consiliului pentru AFP în decembrie 2022. 

Consilierul județean conservator Liam Walker, care s-a opus propunerilor de testare a filtrelor de trafic, a scris pe Twitter ca răspuns la afirmațiile online: „Nu susțin planurile LibDem/Labour/Green privind porțile de autobuz, dar acesta este un tweet complet neadevărat. Locuitorii nu sunt blocați & traficul poate intra/ieși din diferitele zone”. 

„Filtrele de trafic au ca scop reducerea nivelului de trafic din Oxford prin direcționarea călătoriilor inutile cu mașinile. Toate celelalte vehicule, inclusiv taxiurile, autobuzele, autocarele, toate furgonetele, mopedele, motocicletele și TIR-urile pot trece în continuare prin aceste filtre de trafic în orice moment”, potrivit site-ului consiliului (arhivat aici).

Filtrele care vor funcționa șapte zile pe săptămână nu sunt bariere fizice, ci restricții de timp pe șase străzi din oraș, menite să reducă numărul de mașini în centru. „Filtrele de trafic nu sunt bariere fizice de niciun fel și nu vor fi închideri fizice de drumuri. Ele sunt pur și simplu camere de trafic care pot citi plăcuțele de înmatriculare”, se arată pe site-ul orașului (arhivat aici). 

„Dacă un vehicul trece prin filtru în anumite momente ale zilei, camera va citi numărul de înmatriculare și (dacă nu aveți o scutire sau un permis de ședere) veți primi o amendă prin poștă”, este explicat.  

Vehiculele private fără permis care circulă prin filtre vor fi taxate cu o amendă de 70 de lire sterline (79.06 euro). Celelalte vehicule vor putea circula pe aceste rute în orice moment.   

Planul de 15 minute al orașului Oxford nu îi limitează pe oameni în zona lor de reședință

De asemenea, Consiliul orașului Oxford a propus recent, în cadrul Planului său local 2040, implementarea cartierelor de 15 minute în oraș în următorii 20 de ani. Capitolul 7 cuprinde planurile pentru orașul de 15 minute, care, după cum explică consiliul, au fost inspirate de pandemia Covid-19, care a evidențiat "importanța de a avea o varietate de facilități în zona noastră locală pentru a ne satisface nevoile zilnice".

În ciuda lipsei de dovezi, adepții teoriei conspirației au făcut legătura între aceste două planuri, susținând că locuitorii din Oxford vor fi monitorizați și amendați dacă vor conduce în afara zonei de 15 minute - însă nu este așa.  

„Dezinformarea online a făcut legătura între filtrele de trafic și propunerea de cartiere de 15 minute din Planul local 2040 al consiliului municipal, sugerând că filtrele de trafic vor fi folosite pentru a-i limita pe oameni la zona lor de reședință. Acest lucru nu este adevărat”, a explicat consiliul municipal.  

Pe pagina sa referitoare la aceste afirmații, consiliul explică faptul că „propunerea cartierelor de 15 minute urmărește să se asigure că fiecare locuitor are toate elementele esențiale (magazine, asistență medicală, parcuri) la o distanță de 15 minute de mers pe jos de casa sa. Scopul lor este de a sprijini și de a adăuga servicii, nu de a le restricționa”. 

„În cadrul filtrelor de trafic, locuitorii vor putea în continuare să se deplaseze cu mașina în orice parte a orașului în orice moment - dar în viitor, în momentele în care filtrele sunt în funcțiune, este posibil să fie nevoie să urmați o altă rută (de exemplu, folosind șoseaua de centură) dacă doriți să călătoriți cu mașina”, este precizat. 

AFP a verificat mai multe documente disponibile pe site-ul Consiliului orașului Oxford și legate de planul local al orașului și de planurile de oraș în 15 minute, dar nu a găsit nicio mențiune cu privire la vreo amendă pentru cei care își părăsesc cartierele (de exemplu, aici).  

Edmonton nu-i amendează pe cei care își părăsesc districtul 

De mai multe luni, alte postări pe rețelele de socializare susțin că reformele de planificare urbană din Edmonton, Canada, vor bloca locuitorii în cartierele în care locuiesc.

„...Edmonton/Canada, sugerează orașe de 15 minute. Dacă mergi într-un alt sector al orașului de care nu aparții, vei fi amendat”, spun postările din ianuarie 2023 în limba română. Postările folosesc în realitate o hartă a orașului Canterbury, un oraș din sud-estul Angliei, pentru a descrie planurile unui oraș de 15 minute din Edmonton, capitala provinciei canadiene Alberta. 

Dar această afirmație este, de asemenea, nefondată; planurile au ca scop îmbunătățirea transportului public între districte și nu propun restricționarea circulației.

În 2020, Edmonton a anunțat că intenționează să asigure accesul la facilități precum parcuri și magazine alimentare la o distanță de 15 minute de mers pe jos sau cu mijloacele de transport în comun. Schema presupune crearea a 15 districte în tot orașul.  

„Planificarea districtuală va sprijini un acces și o circulație mai bună în tot orașul, permițând mai multe opțiuni de transport în interiorul și între districte”, a declarat pentru AFP Shauna Kuiper, supervizorul general al orașului pentru planificarea districtuală, într-un e-mail din 6 februarie 2023. „Nu există măsuri care să restricționeze circulația către alte districte”.

Sandeep Agrawal, director al Școlii de Planificare Urbană și Regională de la Universitatea din Alberta, a declarat, de asemenea, că nu există „niciun fel de temei” pentru afirmațiile conform cărora planul ar pune în aplicare astfel de restricții. El a precizat că secțiunea șase din Carta canadiană a drepturilor și libertăților protejează libertatea de mobilitate. 

„Planul de 15 minute intenționează să asigure o mai bună conectivitate cu restul orașului”, a declarat Agrawal pentru AFP într-un e-mail din 8 februarie. „Planificarea districtului este un proces continuu care implică consultarea publicului în diferite puncte ale dezvoltării sale”.

Planul urbanistic al orașului Edmonton nu menționează nicio amendă pentru persoanele care vizitează un alt district în care nu locuiesc.   

Video provenit dintr-un film documentar, nu o reprezentare a orașelor de 15 minute 

Alte postări pe rețelele de socializare, cum ar fi aceasta, folosesc, de asemenea, un scurt videoclip cu o femeie care strigă la un polițist în timp ce se află în afara vehiculului său pentru a arăta cum arată conceptul de oraș în 15 minute, în timp ce este testat în Canada. „Nu, nu voi tăcea. Trebuie să mergem acolo. Ne-ați mințit. Nu am putut merge acolo. Acum nu putem sta aici. Acum nu putem merge acolo. Unde ne putem duce? Aici e Canada! Canada! O țară liberă! Pentru toată lumea!”, spune femeia. 

În urma unei căutări pe Google cu acest citat, am descoperit că acest clip apare în filmul documentar Kanehsatake 270 Years of Resistance („Kanehsatake 270 de ani de rezistență”), care a fost lansat în 1993 și care relatează criza Oka din 1990, o confruntare armată de 78 de zile între protestatarii Mohawk, poliția din Quebec și armata canadiană în legătură cu o dispută asupra unui teren din apropierea orașului Oka, Quebec, Canada. Filmul poate fi găsit pe Youtube, scena exactă începând la 1:38:43 (arhivat aici). 

„Orașul de 15 minute nu înseamnă să limitezi sau să restricționezi, ci să eliberezi timp pentru cetățeni. Nu este vorba de a împiedica mișcarea, ci de a oferi tuturor posibilitatea de a se mișca. Este vorba despre oprirea deplasărilor lungi și obositoare care sunt impuse de modelul urban actual”, a declarat Moreno pentru AFP pe 2 martie.

„Este o propunere de proximitate fericită, nu o închisoare. În afară de reducerea utilizării mașinilor, conceptul urmărește, de asemenea, să îmbunătățească spațiile publice, locurile de întâlnire și facilitățile din zonă. Nu este vorba doar de a elimina ceea ce este dăunător pentru mediu, ci de a adăuga ceea ce este bun pentru viața de cartier”, a mai explicat el. 

Moreno a calificat drept „minciuni, manipulări, falsuri” afirmațiile potrivit cărora acest concept prevede sancțiuni sau penalități legate de mobilitate. 

Raportul C40 oferă soluții alternative pentru reducerea emisiilor bazate pe consum

Alte postări (aici, aici ) susțin că orașele de 15 minute „sunt pe cale de a fi realizate până în 2030 fără un vot democratic, ceea ce va include lipsa vehiculelor private 3 haine pe an, lipsa cărnii și a produselor lactate și 1 zbor scurt la fiecare 3 ani”. Și această afirmație este nefondată. 

Postările fac trimitere și folosesc capturi de ecran din raportul C40 Cities din iunie 2019, „The Future of Urban Consumption in a 1.5C World”. C40 este o rețea de orașe care se angajează să ia măsuri climatice pentru a aborda criza climatică globală. Numele „C40” se referă la cele 40 de orașe care s-au reunit în 2005 pentru a forma rețeaua, care a crescut de atunci și include peste 90 de orașe din întreaga lume.  

„Cercetările publicate astăzi de C40 Cities arată că emisiile bazate pe consum din aproape 100 de orașe mari ale lumii reprezintă deja 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Dacă nu se iau măsuri urgente, aceste emisii aproape că se vor dubla până în 2050. Studiul relevă o oportunitate incredibilă pentru orașe și cetățenii lor de a contribui și mai mult la efortul global de reducere a emisiilor și de a aborda urgența climatică”, arată comunicatul de presă al raportului. 

Raportul sugerează că liderii, întreprinderile și cetățenii din orașele C40 ar putea lua măsuri în șase sectoare - alimentație, construcții, îmbrăcăminte, vehicule, aviație și electronice - pentru a reduce semnificativ emisiile bazate pe consum. Analiza C40 indică faptul că emisiile bazate pe consum în aceste sectoare pot fi reduse - de exemplu - cu 31-37% în cazul alimentelor, 39% în cazul îmbrăcămintei și 28% în cazul transportului privat până în 2030, prin diverse intervenții, cum ar fi dietele bazate pe plante, reciclarea și reutilizarea hainelor și reducerea numărului de mașini deținute.

Cercetarea C40 oferă doar îndrumări și recomandări pentru ca orașele să ia măsuri și să atenueze schimbările climatice, nu schimbări obligatorii, contrar a ceea ce sugerează afirmațiile postate pe rețelele de socializare. 

Capturile de ecran distribuite pe rețelele de socializare sunt preluate din paginile 40-46 ale raportului, unde C40 oferă soluții de consum care „ar putea reduce semnificativ emisiile urbane", în funcție de două scenarii, cu țintă „progresivă" sau „ambițioasă”. În timp ce postările pe rețelele de socializare au încercuit cifrele care corespund acestei ținte „ambițioase”, raportul scrie clar că acestea sunt doar puncte de referință, explicând că „nu pledează pentru adoptarea în masă a acestor ținte mai ambițioase în orașele C40”.  

Raportul în sine nu menționează orașele de 15 minute ca fiind o soluție, însă una dintre inițiativele cheie pe care C40 le-a promovat în ultimii ani este și conceptul de „orașe de 15 minute”. În septembrie 2022, C40 a anunțat că va finanța un nou program, sprijinind cartierele net-zero și cele centrate pe oameni, cu accent pe politicile orașelor de 15 minute.

„Ca orice transformare urbană” - „implementarea conceptului de oraș de 15 minute ar trebui să fie un proces pe termen lung”, a declarat Moreno pentru AFP. „Nu poate fi impulsionat și realizat decât prin decizii politice și democratice”, a subliniat el. 

În România, deși niciunul dintre marile orașe nu a început încă să implementeze conceptul, acesta este în curs de adaptare de către dezvoltatorii proiectului rezidențial și cartierului Coresi Avantgarden din Brașov, din regiunea Transilvania.