Mai multe postări pe Facebook distribuite de peste 6,000 de ori din 25 aprilie 2024, de exemplu aici și aici, arată un videoclip cu o persoană care pare să adune praful cu un magnet. „E praf sau metal?”, întreabă persoana din videoclip. „Chemtrails”, spune o altă persoană în timpul filmării, referindu-se la o conspirație nedovedită - respinsă în mod regulat de oamenii de știință - care susține că substanțele chimice sau alte substanțe sunt dispersate în mod deliberat din cer.

Într-un alt videoclip postat pe 24 aprilie, o persoană pare să adune praful direct de pe suprafața unei mașini cu ajutorul unui magnet. „Vom vedea iar un val de imbolnaviri de tot felul”, spune postarea care îl distribuie.  

Afirmații false care sugerau o legătură între praful din Sahara și „chemtrails” au circulat de asemenea pe rețelele de socializare în 2023, când au fost demontate de AFP.  

AFP a vorbit cu experți români în geologie și mineralogie, care au confirmat că proprietățile magnetice ale prafului african sunt în întregime naturale și nu sunt recunoscute ca fiind toxice pentru oameni. 

Fenomenul are loc atunci când vânturile puternice transportă particule din vastul deșert Sahara prin Marea Mediterană către Europa, cel mai adesea la începutul primăverii. 

Praful aterizează de obicei în țările riverane Mediteranei, dar poate ajunge și în România, așa cum s-a întâmplat în acest an, spre exemplu, pe 27 martie, 16 aprilie sau 23 aprilie.  

Fenomenul are loc în primăvară, când fenomenele meteorologice din nordul Africii generează vânturi puternice care transportă praful către Mediterană și Europa,  dar și iarna, când variațiile de temperatură din Sahara creează praf „cu dimensiuni ușor antrenabile de vânt în atmosferă”, a explicat Lucian Sfîcă, climatolog și profesor la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității din Iași.  

România are înregistrări istorice ale acestui fenomen care datează din perioada medievală și analize științifice, precum acest studiu, a explicat Sfîcă pentru AFP pe 2 mai 2024. 

Cu toate acestea, un val de dezinformare a fost generat de recentul episod de praf din România, care a fost însoțit de precipitații, lăsând mașinile acoperite de un strat de praf roșiatic. 

Praful din Sahara este magnetic natural

AFP i-a arătat profesorului de geologie Lucian Petrescu postările de pe rețelele de socializare care sugerează că acest praf din Sahara este periculos.

Videoclipurile „indică faptul că respectivul praf prezintă minerale care conțin fier. De aceea particulele de praf sunt atrase de magnet”, a explicat Petrescu, adăugând că acest lucru „nu dovedește că acest praf este și otrăvitor”. 

„Praful din Sahara și Sahel, care este adesea detectat în Grecia, Italia, Portugalia sau Spania, și acum și în România, conține în mod natural minerale cu calități magnetice”, a declarat profesorul, care este decan al Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București și profesor în cadrul Departamentului de Mineralogie. 

Sahara este cel mai mare deșert din lume, acoperind Africa de Nord, iar Sahelul este o regiune semiaridă din vestul și nordul Africii centrale, caracterizată prin iarbă, vegetație rară și precipitații.  

„Experții din domeniul mineralogiei explică faptul că proprietățile magnetice ale prafului african sunt complet naturale și își au originea în caracteristicile peisajului din nordul Africii”, a spus Petrescu. 

Acesta a precizat că praful din Sahara este format din diverse granule minerale de diferite dimensiuni, care includ de la cuarț la feldspat, dar și multe alte elemente. Acesta conține, de asemenea, niveluri ridicate de multipli oxizi, dar prezența oxidului de fier - un compus cu proprietăți magnetice - este cea care conferă prafului culoarea roșiatică și proprietățile magnetice. 

Sfîcă a precizat că praful saharian observat în România la sfârșitul lunii aprilie provine dintr-o vastă regiune din nord-estul Libiei, caracterizată de formațiuni geologice diverse și vechi care conțin oxizi de fier.

Petrescu a adăugat că „praful roșcat” depus în urmă cu mai bine de o săptămână în diferite zone din România „provine din degradarea naturală a rocilor din partea de nord a Africii, sub influența diverșilor factori fizico-chimici”.

Relu Roban, profesor în același departament de Mineralogie al Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București, a menționat că praful din Sahara ar putea prelua în timpul transportului său spre Europa praf antropogen. Acestea se referă la particule provenite din activități umane, de exemplu, din surse industriale, cum ar fi prelucrarea metalurgică și arderea cărbunelui.  

Totuși, aceasta nu a fost sursa calităților magnetice ale prafului din Sahara, calitate care „este consecința unui fenomen natural de transport de cristale, dintre care unele sunt feromagnetice”, a declarat el pentru AFP pe 3 mai 2024. 

Juan Cruz Larrasoaña, cercetător la Instituto Geologico y Mineral de España, a declarat pentru AFP în martie 2023 că aproximativ 6-7% din greutatea prafului saharian este alcătuit din oxizi de fier, în principal magnetită și hematită, iar aceștia sunt „puternic magnetici”.

Profesorul Athanasios Godelitsas, de la Departamentul de Geoamediu al Universității din Atena, a declarat pentru AFP tot în martie 2023 că cercetările sale „nu au găsit particule proiectate sau episodice care ar putea prezenta un pericol și nici nu am găsit radioactivitate”.  

Cum apare praful din Sahara în Europa?

Praful saharian din nordul Africii este transportat de vânturi, în special de vântul uscat Harmattan, peste Oceanul Atlantic, până în America de Nord sau în  zona Amazonului, a precizat Sfîcă. Dar „atunci când direcția vânturilor se schimbă, praful este transportat peste Marea Mediterană și ajunge până în nordul Europei și Marea Britanie, afectând deci și țara noastră”, a spus el. 

Particulele fine pot parcurge distanțe mari cu ajutorul vântului, putând ajunge la mii de kilometri distanță, iar curenții atmosferici din Sahara pot transporta o cantitate considerabilă de astfel de particule în Europa, a explicat Roban. „Nu este nimic neobișnuit”,  a spus el. 

În cazul în care există umiditate, praful „va forma un nucleu de condensare în nori și va fi depus prin ploaie”, a declarat Elena Floca, profesor la departamentul de Fizică-Meteorologie a Mediului de la Universitatea din Atena, în martie 2023. Este vorba de un fenomen cunoscut sub numele de „ploaie de noroi”, care a fost observat și în România la sfârșitul lunii aprilie.   

Nu este o dovadă a substanțelor chimice

Conspirația „chemtrails”, care susține că dârele lăsate de avioane conțin substanțe chimice care sunt pulverizate în mod deliberat în scopuri precum controlul populației, otrăvirea sau propaganda, este populară în întreaga lume, inclusiv în România.

Dar, contrar afirmațiilor nefondate de pe rețelele de socializare, calitățile magnetice ale prafului provenit din Africa de Nord nu sunt o dovadă a „chemtrails” și nici a faptului că „suntem stropiți”, a spus Petrescu.  

Profesorul a adăugat că „mineralele din praful african nu sunt cunoscute că reprezintă o amenințare directă pentru sănătatea umană”. „Particulele de praf pot, totuși, afecta persoanele cu probleme respiratorii, în cazul unei expuneri prelungite”, a spus el, întărind avertismentele medicilor români. 

Și Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA precizează pe site-ul său că praful saharian poate declanșa crize de astm la persoanele care suferă de acest sindrom și poate agrava alte afecțiuni respiratorii. Praful saharian înrăutățește calitatea aerului și crește nivelul de particule în aer, precizează CDC. 

Pe fondul îngrijorării legate de ultima apariție a prafului în România, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat pe 27 aprilie, pentru Antena 3 CNN, că „probe din acele pulberi (...) au fost analizate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului și s-a dovedit că nu-i altceva decât un praf specific zonei de nord a Africii”. 

Conspirația „chemtrails” a fost respinsă de o serie de oameni de știință și instituții, cum ar fi Societatea Regală Aeronautică a Marii Britanii în 2023 aici, climatologul francez Olivier Boucher în 2018 aici, Agenția de Protecție a Mediului din SUA în 2014 aici, zeci de chimiști atmosferici și geochimiști chestionați în 2016 aici, Institutul Meteorologic Suedez în 2013 aici, precum și ONG-ul internațional de mediu Greenpeace aici.  

Conspirații

Sfîcă a declarat pentru AFP că noțiunea de „chemtrails” este speculativă și că nu există nicio conexiune între aceasta și furtunile de praf. De asemenea, aceste „chemtrails”, care se presupune că se văd în spatele avioanelor, se găsesc de obicei la altitudini de 8000-11000 m, în timp ce transporturile de praf saharian au loc la altitudini mai mici, de obicei sub 5000 m. 

Este „mai important de spus este că existența 'chemtrails' este o pură speculație care din punct de vedere riguros științific nu poate fi considerată demnă de a fi discutată”, a declarat expertul în climă.  

Echipa de fact-checking a AFP demontează în mod regulat imagini manipulate sau false care pretind că arată dovezi ale „chemtrails”, cum a fost cazul aici, aici și aici. AFP a demontat, de asemenea, alte informații false despre praful saharian, de exemplu aici și aici.

Unele dintre afirmațiile despre praful din Sahara în limba română sugerează o legătură cu tehnologia de telecomunicații 5G, un alt subiect care a fost în centrul unor teorii conspiraționiste nefondate.

Antenele 5G emit unde electromagnetice care nu pot fi „prinse” cu un magnet, a declarat Roban, calificând afirmațiile referitoare la „chemtrails” drept o „ipoteză falsă”.

AFP a investigat mai multe afirmații referitoare la 5G în limba engleză.