„Minim 2 în mașină și nu mai mult de 6500km/an!! Condiție deja ASUMATA de guvern, deci obligatorie”, spune această postare pe Facebook din 14 decembrie 2023, distribuită de peste 150 de ori. 

Postarea conține o captură de ecran a unui articol publicat pe un site local de știri din Pitești, cu titlul „Nu vom mai putea circula singuri în mașină”. În articol se arată că „românii nu vor mai avea voie să circule singuri în mașină, ci cel puțin minim doi, potrivit documentului 'România Neutră' asumat de Guvern”, precum și că „din 2050, românii nu vor mai putea face cu mașina peste 6.500 de kilometri”. Aceste lucruri sunt „necesare pentru ca România să devină neutră din punct de vedere al gazelor cu efect de seră, care trebuie să fie zero în transporturi", mai spune articolul.  

Alte articole cu afirmații similare au fost publicate și de site-urile de știri newsweek.ro și evz.ro, care afirmă că „guvernul reduce poluarea prin restrângerea libertății de mișcare”. 

Cititorii și utilizatorii rețelelor de socializare au reacționat rapid la aceste afirmații, unii dintre ei cerând chiar o ieșire a României din Uniunea Europeană. 

Dar documentul la care se face referire în unele postări și articole este un scenariu neobligatoriu elaborat pentru Ministerul Mediului, ca parte a eforturilor României de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Ministrul a precizat că Guvernul nu are intenția de a restricționa libertatea de călătorie a românilor, răspunzând astfel îngrijorărilor ridicate de reacțiile online.  

Un scenariu nu este 'obligatoriu'

Ministerul Mediului a publicat pe data de 8 decembrie 2023 pe site-ul său anunțul privind aprobarea programului „România Neutră 2050” (arhivat aici). Acest document face parte din strategia pe termen lung a României de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (STL) și a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1215 din 29 noiembrie 2023 (arhivată aici).  

Strategia, elaborată de PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL (PwC), include trei scenarii: Scenariul de referință, Scenariul de mijloc și Scenariul România Neutră. Autoritățile române au ales să implementeze Scenariul România Neutră până în 2050. În cadrul acestui scenariu, România își propune să devină neutră din punct de vedere climatic în următorii 26 de ani, cu o reducere de 99% a emisiilor nete față de nivelurile din 1990. 

„România a început deja procesul de decarbonizare prin reducerea emisiilor cu 62% în 2019 față de nivelul din 1990”, se arată în document. „Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru atingerea neutralității climatice în 2050”, adaugă acesta.   

STL a evaluat costurile și beneficiile măsurilor pentru ca România să atingă o dezvoltare durabilă prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și prin creșterea absorbției în sectoare cheie: Transporturi, Clădiri, Industrie, Agricultură, Deșeuri și Schimbarea utilizării terenurilor și Silvicultură.

În cazul Transporturilor, pentru a se ajunge la o „Românie Neutră”, scenariul prevede că românii nu vor mai circula singuri cu autoturismele, întrucât există o cotă de 1,98 pasageri, iar numărul mediu anual de kilometri va fi de 6.500 km pentru autoturisme, 64.500 km pentru vehiculele de transport public și 8.900 km pentru vehiculele de marfă. 

În același timp, documentul indică faptul că, în cel mai extrem scenariu, până în 2050, toate vehiculele diesel, GPL și hibride ar trebui să fie scoase din circulație. Doar 2% dintre mașini ar rămâne licențiate pentru benzină, 13% pentru hibrizi plug-in, 65% pentru electrice și 20% pentru hidrogen. Eliminarea treptată a motoarelor diesel, pe benzină, GPL și hibride s-ar aplica atât vehiculelor de marfă, cât și celor de pasageri.

Articolele și postările de pe rețelele de socializare denaturează exact această informație, sugerând că „românii nu vor mai avea voie să conducă singuri, ci trebuie să aibă cel puțin doi ocupanți și să nu parcurgă mai mult de 6.500 km pe an, potrivit documentului guvernamental 'România Neutră'”.

Pentru populația cu vârste cuprinse între 15 și 84 de ani, rata medie de ocupare la nivel european pentru un autoturism utilizat în deplasările urbane este, în general, între 1,20 și 1,90 persoane, România atingând deja un maxim în rândul tuturor țărilor de 1,87 persoane, după cum explică Eurostat aici.  

Ministru: Nu există planuri de a restricționa libertatea de călătorie a românilor

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a dat asigurări pe 20 decembrie, la scurt timp după ce afirmațiile au început să circule în mediul online, că, deși cifra este inclusă în strategia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung, românii nu vor fi limitați să parcurgă doar 6.500 km pe an cu mașinile lor (arhivat aici).  

„Îmi pare rău că nu am clarificat mai repede lucrul acesta pentru că sincer nu am crezut că astfel de ştiri ar putea să îngrijoreze populaţia din România. Nicio secundă, nici UE, nici altcineva nu poate să interzică vreunui cetăţean să meargă mai mulţi km decât îşi doreşte cu maşina personală”, a declarat Fechet.  

„Strategia pe termen lung (...) prezintă modul în care statul român, la fel ca toate celelalte state, reuşesc ca până în anul 2050 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, în contexul schimbărilor climatice pe care le resimţim cu toţii”, a explicat ministrul, adăugând că „rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să decidă”.

În acest sens, România a decis deja că, printre altele, va instala noi capacităţi nucleare care nu sunt producătoare de gaze cu efect de seră, va mări capacitatea de energie eoliană și hidroelectrică și va instala panouri solare. „În materia transportului auto spre anul 2050 vom avea din ce în ce mai multe autoturisme electrice pe străzile din România”, a mai spus ministrul. 

Rugat să explice ce reprezintă acești 6.500 km pe an, Fechet a explicat că, în medie, nici în prezent românii nu conduc mai mult de 6.500 km pe an și a arătat datele disponibile în document.  

AFP a putut identifica în documentul STL date privind evoluția numărului mediu anual de kilometri pe tip de vehicule. În 2019, numărul mediu de kilometri pentru autoturisme a fost de 6.463. 

Oficialii Eurostat au confirmat pentru AFP pe 11 ianuarie 2024 că datele prezentate în grafic se bazează în principal pe setul de date disponibil aici, odată ce valorile sunt împărțite la parcul de vehicule, care pot fi găsite în tabelele Eurobase aici pentru autoturisme și aici pentru vehiculele de transport public. 

UE își propune să reducă poluarea atmosferică la zero până în 2050

Gazele cu efect de seră funcționează ca pereții unei sere, absorbind căldura soarelui care ricoșează de pe suprafața Pământului, reținând-o în atmosferă și împiedicând-o să se scurgă în spațiu. Acest efect de seră menține temperatura Pământului la un nivel adecvat, esențial pentru susținerea vieții (link arhivat aici). 

Gazele cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) și protoxidul de azot (N2O), ozonul (O3) și gazele fluorurate (link arhivat aici), există în mod natural în atmosferă, dar sunt produse și de activitățile umane. 

Ca urmare a comportamentului uman, în principal, emisiile extinse de gaze cu efect de seră intensifică efectul de seră în atmosferă, ceea ce contribuie la modificarea climei planetei. Aceasta se manifestă prin modificări ale modelelor de zăpadă și de precipitații, prin creșterea temperaturilor medii și prin creșterea frecvenței evenimentelor climatice extreme, cum ar fi valurile de căldură și inundațiile, explică Parlamentul European (link arhivat aici). Unele gaze cu efect de seră sunt emise exclusiv de activitățile umane, ca urmare a activităților comerciale, industriale sau casnice (link arhivat aici).  

Prin intermediul legislației privind clima, UE impune o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 (comparativ cu nivelurile din 1990) și urmărește ca, până în 2050, emisiile să fie zero. Pentru a atinge aceste obiective, UE pune în aplicare măsuri precum reducerea emisiilor în transporturi, promovarea reglementărilor privind economisirea energiei, investițiile în resurse regenerabile, prevenirea relocalizării industriilor pentru a se sustrage standardelor, consolidarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii, stabilirea unor obiective de reducere specifice fiecărei țări și sprijinirea inițiativelor care îmbunătățesc rezervoarele de carbon, cum ar fi pădurile. 

Pentru a controla gazele fluorurate (gazele-F) - cel mai puternic și mai persistent tip de gaze cu efect de seră emise de activitățile umane - UE a adoptat Regulamentul privind gazele fluorurate cu efect de seră și Directiva privind sistemele mobile de aer condiționat (MAC), cu ajutorul cărora emisiile de gaze fluorurate din UE ar trebui reduse cu două treimi până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2014.  

În al doilea trimestru al anului 2023, s-a înregistrat o scădere de 5,3% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de aceeași perioadă a anului precedent. S-au observat reduceri semnificative (link arhivat aici) în Bulgaria (-23,7%), Estonia (-23,1%) și Țările de Jos (-10,3%). România s-a clasat printre primele 10 țări în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu o scădere notabilă de 7,2%.   

Deși contribuția României la emisiile globale este nesemnificativă, Ministerul Mediului precizează (link arhivat aici), că, în contextul încălzirii globale, analizele climatice arată pentru România o creștere progresivă a temperaturii medii a aerului în secolul XXI, în toate anotimpurile, mai accentuată în sezoanele de vară și de iarnă. Schimbările climatice au un impact asupra României prin faptul că afectează calitatea vieții, perturbă serviciile economice și sociale și influențează diverse sectoare precum agricultura, silvicultura, pescuitul, industria, energia, transporturile, construcțiile și turismul.

Schimbările climatice implică modificări prelungite ale temperaturilor și ale modelelor meteorologice. În timp ce factorii naturali, cum ar fi variațiile în activitatea soarelui sau erupțiile vulcanice semnificative, pot contribui la aceste schimbări, începând cu anii 1800, activitățile umane, în special arderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul și gazele naturale, au apărut ca principalii factori care determină schimbările climatice. Există un consens științific la nivel înalt (arhivat aici) potrivit căruia încălzirea globală este cauzată de oameni. 

AFP a demontat diverse dezinformări despre schimbările climatice, care pot fi găsite aici.