Totul e o prefăcătorie?

Autoritățile ruse au propagat ele însele ideea că unele dintre cele mai grave atrocități - cum ar fi masacrul civililor de la Bucha, nu departe de Kiev, care a fost descoperit în aprilie 2022 - au fost înscenate. 

În acest caz, două clipuri video de proastă calitate au fost folosite pentru a sugera că oamenii doar se prefăceau morți, ceea ce AFP a reușit să demonteze cu ajutorul echipelor sale aflate pe teren.

Multe alte videoclipuri au fost răspândite pe scară largă pe rețelele de socializare, cu acuzații similare potrivit cărora unele crime oribile au fost înscenate.

Dar imaginile care însoțeau imaginile s-au dovedit a fi complet lipsite de legătură, cum ar fi un videoclip rap, un film științifico-fantastic sau un serial de televiziune rusesc.

Mass-media în prima linie

Multe dintre acuzații arată cu degetul spre marile organizații media din lume. Nenumărate capturi de ecran trucate au fost distribuite pe această temă, de exemplu, susținând că CNN a folosit în reportajele sale imagini vechi care nu au nicio legătură cu războiul. 

Alți internauți au luat în vizor posturile de televiziune, acuzându-le că difuzează imagini cu persoane bandajate și însângerate, dar care doar pretind că sunt rănite. De fapt, acestea erau victime reale ale atacurilor rusești.

Acuzația de nazism împotriva Ucrainei

O avalanșă de afirmații false online repeta papagalicește narațiunea Moscovei potrivit căreia președintele ucrainean Volodimir Zelensky este șeful unei bande de „naziști” sau de „consumatori de droguri”.

Astfel, pe rețelele de socializare au fost distribuite în întreaga lume postări în care se spunea că un bărbat acoperit de tatuaje naziste era șeful poliției din Kiev sau că Zelensky a fost fotografiat cu un tricou de fotbal pe care era imprimată o svastică.  

Acuzațiile privind drogurile au circulat alături de înregistrări video manipulate, de o calitate îndoielnică, care pretindeau că dovedesc dependența de cocaină a lui Zelensky. 

Narațiunea anti-refugiați

Refugiații ucraineni au fost, de asemenea, vizați, în special în țările vecine, precum Polonia și Slovacia. 

Fotografiile sau videoclipurile manipulate sau înșelătoare au proliferat pe internet, prezentându-i pe refugiați drept neonaziști, infractori sau sursa unor dâre de gunoi în mijloacele de transport în comun. 

Alte mesaje înșelătoare, distribuite în diferite națiuni europene, susțin că refugiații ucraineni primesc mai multe beneficii sociale decât pensionarii sau veteranii din țările gazdă.

Trădat de aliații săi?

O altă temă recurentă este presupusa trădare a Ucrainei de către vecinul și aliatul său, Polonia. 

Astfel, hărțile meteorologice sunt manipulate pentru a sugera că Polonia dorește să anexeze o parte din teritoriul ucrainean, sau documentele sunt falsificate pentru a arăta că Varșovia intenționează să stabilească un protectorat în vestul Ucrainei.

Alte postări pe rețelele de socializare sugerează că sprijinul pentru Kiev nu este atât de etanș pe cât ar vrea să creadă Occidentul.

Există imagini photoshopate ale unor afișe anti-refugiați din Praga sau Varșovia; fotografii manipulate ale unor opere de artă stradală împotriva lui Zelensky în marile orașe din întreaga lume; sau pagini false de primă pagină ale săptămânalului satiric francez Charlie Hebdo, care îl ironizează pe Zelensky. 

Sancțiunile și criza energetică

Dezinformarea s-a axat, de asemenea, pe probleme energetice, pe fondul sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și al creșterii galopante a prețurilor la petrol și electricitate. 

Pe lângă nenumărate afirmații incorecte privind prețurile sau aprovizionarea, postările spun că Josep Borrell, cel mai înalt diplomat al UE, vrea să interzică încălzirea locuințelor la peste 17 grade Celsius (63 de grade Fahrenheit).

O campanie masivă a ieșit la iveală în Europa, în care site-uri de știri importante - în principal în Germania, dar și în alte țări europene - au fost imitate pentru a difuza mesaje pro-Moscova.

De exemplu, pe site-ul principalului tabloid german, Bild, a apărut un articol despre un băiat care a murit într-un accident de bicicletă în Berlin după ce luminile de pe străzi au fost stinse pe timp de noapte, în condițiile în care prima economie europeană se confruntă cu o criză de energie. Însă site-ul de știri și articolul erau false. 

Verificările AFP în limba română privind războiul dintre Rusia și Ucraina pot fi găsite aici. 

AFP a mobilizat resurse fără precedent pentru a relata despre război și despre consecințele acestuia asupra vieții de zi cu zi a ucrainenilor, a rușilor și a oamenilor din restul lumii.