Uniunea Europeană nu impune un „pașaport de carbon” personal


Uniunea Europeană nu impune un „pașaport de carbon” personal

Publicat miercuri 21 februarie 2024 la 16:23

000_34GM2E7-ipad.jpg

Fotografie realizată pe 23 ianuarie 2024, care arată un avion comercial Airbus A320-214 pe aeroportul din Geneva

(Fabrice COFFRINI / AFP)

Paula CABESCU / AFP România

În timp ce țările europene urmăresc în mod independent soluții pentru combaterea schimbărilor climatice, cum ar fi punerea în aplicare a diverselor restricții de călătorie, precum și taxe pentru reducerea emisiilor de CO2, afirmațiile recente care sugerează că UE va emite în curând un „pașaport personal de carbon” sunt false. Atât Comisia Europeană, cât și experți independenți au confirmat pentru AFP că nu există planuri în cadrul UE de a introduce un pașaport care să urmărească emisiile de CO2 generate de activitățile persoanelor fizice. Afirmația pare să provină dintr-un raport al unei agenții de turism australiene care nu leagă ideea de UE.

„Atentat asupra vieții..! UE a decis că fiecare cetățean va primi în scurt timp un 'Pașaport de Carbon' personal, în care vor fi contabilizate emisiile de CO2 legate de activitățile persoanei respective pe parcursul unui an, respectiv al vieții", spune această postare pe Facebook din 26 ianuarie 2024, distribuită de zeci de ori. Afirmații similare au fost postate și aici

Potrivit unor postări, „proiectul prevede o cotă de emisie de 4 tone de CO2 pe an și pe persoană” și „ceea ce depășește această cotă va fi taxat financiar, ca penalizare”. „Acest proiect este apocaliptic... chiar criminal!”, afirmă autorii postărilor.   

Afirmațiile au apărut, de asemenea, sub diferite forme în mai multe articole și bloguri, cum ar fi aici, aici sau aici.  

Afirmații similare au fost făcute și de Gianina Șerban, membră a partidului de extremă dreapta AUR și deputat care „ a criticat intenția Uniunii Europene de a demara pregătirea unui pașaport de carbon, prin care vor fi limitate călătoriile cetățenilor europeni”. Într-un comunicat de presă din 27 ianuarie, Șerban a afirmat că „Uniunea Europeană pare că se transformă într-un soi de comisariat sovietic care impune restricții” și a spus că aceasta trebuie reformată la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European prin votul pentru „patrioți și suveraniști” și „nu pui de globaliști”.

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în toate cele 27 de state membre ale UE între 6 și 9 iunie 2024. În total, vor fi aleși 720 de membri ai Parlamentului European (eurodeputați), față de 705 eurodeputați în trecut. În România, alegerile vor avea loc duminică, 9 iunie 2024, iar votanții vor alege 33 de eurodeputați.   

Dar aceste afirmații sunt false, iar Uniunea Europeană nu a adoptat și nici nu intenționează să impună un „pașaport de carbon”, au declarat pentru AFP organisme și experți europeni. 

58425ca5a2a763287c9b772ae911fc786902e170-ipad.jpg

Captură de ecran a unei postări false pe Facebook, realizată pe 14 februarie 2024

UE „nu propune o astfel de măsură”

Reprezentanța Comisiei Europene în România a respins aceste afirmații într-un comunicat dat publicității pe 2 februarie 2024, subliniind că „libertatea de circulație și de ședere a persoanelor în Uniunea Europeană reprezintă piatra de temelie a cetățeniei UE.”.

„Prin urmare, Uniunea Europeană nu pregătește un 'pașaport de carbon' sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor săi”, au precizat aceștia, adăugând că aceste speculații „au la bază un raport publicat de către o companie specializată în turism”.

„UE nu propune o astfel de măsură”, a mai declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt pentru acțiune climatică și energie al Comisiei Europene, Tim McPhie, într-un e-mail din 12 februarie 2024.  

„Uniunea Europeană s-a angajat, prin Legea UE privind clima, să fie neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030”, a declarat McPhie pentru AFP. „Acest lucru este abordat prin diferite acte legislative, dar nu există propuneri de alocare a unui buget de carbon pentru cetățeni”, a adăugat el.  

Contactat de AFP pe 12 februarie, Parlamentul European a făcut referire la aceleași declarații furnizate de Comisia Europeană.

Dr. Pieter de Pous, consilier principal la E3G, un grup de reflecție independent privind schimbările climatice, a confirmat, de asemenea, într-un e-mail trimis pe 13 februarie 2024 către AFP, că acest lucru este „într-adevăr complet inventat”, adăugând că „UE nu a decis și nici nu are în vedere o astfel de măsură”. 

„Pot spune cu certitudine că nu există o astfel de politică în acest moment la nivelul UE sau la nivel național”, a declarat de asemenea pentru AFP, într-un e-mail trimis pe 14 februarie 2024, Dr. Tina Fawcett, cercetător principal în cadrul Programului pentru Energie de la Institutul pentru Schimbări de Mediu al Universității Oxford, întrebată dacă știe dacă UE intenționează să impună un astfel de „pașaport”. 

„Aș fi foarte surprinsă dacă s-ar discuta serios despre acest lucru - dar nu pot spune cu certitudine că un comitet, undeva, nu a analizat acest subiect”, a adăugat ea.  

Fawcett a explicat pentru AFP că „conceptul de plafonare obligatorie a emisiilor de dioxid de carbon este disponibil în spațiul academic”, sugerând că acesta este motivul pentru care indivizii „ar putea să-l preia și să pretindă că a devenit o realitate”, dar acest lucru este „neadevărat”. 

„Plafoanele de carbon” sau „certificatele personale de emisii de carbon” implică ideea unor politici prin care indivizilor li se acordă cote pentru consumul de energie și pentru emisiile generate de călători, cu limite stabilite în funcție de cantitatea de emisii pe care o pot emite. Această ipoteză a fost discutată în mod recurent în cadrul cercetărilor academice și al dezbaterilor politice ca o potențială abordare a schimbărilor climatice la nivel individual, cum ar fi aici, aici sau aici.  

Europarlamentarul român și deputat în Comisia de Transport și Turism, Vlad Gheorghe, a dezmințit și el afirmațiile într-un videoclip postat pe contul său de TikTok pe 1 februarie. 

@vlad.gheorghe Plecând de la obiectivul limitării emisiilor de carbon a inceput să se vehiculeze ideea unui pașaport de carbon individual, prin care #uniuneaeuropeana va limita numărul de călătorii la care am avea dreptul pe an. Nu există așa ceva, informațiile sunt false și inventate, probabil pentru a speria sau a discredita construcția europeană. Care e următoarea destinație de călătorie a voastră? #vladvoceata #aflaceconteaza #emisiidecarbon #protejareamediului #fakenews #calatorii #drepturisilibertati #amprentadecarbon #nucredetiorice😉😉 #fiiinformat #invatapetiktok #invatampetiktok ♬ original sound - Vlad Gheorghe

Investigațiile efectuate de AFP pe site-urile web ale Parlamentului European și Comisiei Europene nu au găsit dovezi ale unei propuneri oficiale sau ale unei dezbateri recente privind afirmațiile din mediul online. 

Afirmații rezultate dintr-un raport australian din 2023

Unele postări (de exemplu, aici) citează un „raport Intrepid Travel” care „prevede că până în 2040 vor fi în vigoare pașapoartele de carbon” și semnalează că ”în unele țări europene există legi și restricții care arată că obiceiurile de călătorie sunt forțate să se schimbe”. Articolele și postările în limba română au început să circule aceste afirmații după ce postul de știri Antena 3 CNN a publicat în noiembrie 2023 un material - dar care nu poate fi găsit pe site-urile companiei - care citează o analiză publicată de CNN. 

În articolul pregătit ca un editorial de către the Conversation pe care CNN l-a publicat pe 27 noiembrie 2023, autorul Ross Bennet Cook, cercetător în domeniul antropologiei turismului, a scris despre un raport „care a analizat viitorul călătoriilor durabile”. Raportul este publicat de Intrepid Travel - o companie australiană de turism de aventură pentru grupuri mici - potrivit căruia ideea „pașapoartelor de carbon” ar putea „deveni în curând o realitate dacă industria turismului speră să supraviețuiască”. 

„Raportul Intrepid Travel prezice că vom vedea pașapoartele de carbon în folosință până în 2040”, a scris Cook.  

Raportul Intrepid Travel a introdus conceptul de „alocație personală de carbon” ca modalitate de reducere a emisiilor de carbon. Cu toate acestea, nici autorul articolului Conversation publicat de CNN, nici Intrepid Travel nu au menționat asocierea „pașapoartelor de carbon” cu Uniunea Europeană și nici nu au sugerat că un astfel de sistem este deja implementat.  

Cook a remarcat, de asemenea, că ideea nu este nouă, deoarece Parlamentul britanic a discutat un concept similar numit „comercializare personală a emisiilor de dioxid de carbon” în mai 2008, dar a abandonat ideea din cauza complexității percepute și a posibilei rezistențe a publicului. 

Încercări de limitare a amprentei de carbon

Postările și articolele de pe Facebook afirmă că în unele țări europene există deja legi și restricții „care arată că obiceiurile de călătorie sunt forțate să se schimbe”.  Este adevărat că unele țări încearcă să încurajeze oamenii să folosească mijloace de deplasare alternative la avion pentru a reduce amprenta de carbon, dar, până în februarie 2024, nu au fost stabilite plafoane obligatorii. 

Confirmând că „guvernul britanic a fost interesat pentru scurt timp în urmă cu aproximativ 15 ani”, Fawcett a declarat pentru AFP că „certificatele personale de emisii de dioxid de carbon” reprezintă o idee politică în dezvoltarea căreia „a fost implicată”, dar a subliniat că „nu a existat niciun sprijin politic pentru acest lucru în ultimii ani”.  

„Au existat câteva experimente naționale voluntare cu anumite aspecte ale acestei idei”, spre exemplu în Finlanda (aici și aici), dar „nu există experimente sau teste cu plafoane obligatorii de carbon”, a spus Fawcett.

001_347U8AW-ipad.jpg

Grafic care prezintă emisiile globale de CO2 provenite din combustibili fosili, în funcție de sursă, din 1955 până în 2023, cu valorile din 2023 ca proiecții

Julia Han JANICKI, Sabrina BLANCHARD / AFP

În aprilie 2022, Belgia a implementat o nouă taxă de 2 euro per pasager pe rutele din UE și o taxă de îmbarcare, în încercarea de a promova alternative - cum ar fi trenurile - la zborurile pe distanțe scurte. Pentru zborurile cu plecare de pe aeroportul din Bruxelles și care străbat distanțe mai mici de 500 km, taxa crește la 10 euro per pasager.

Începând cu aprilie 2023, țara a introdus, de asemenea, noi taxe pentru avioanele mai vechi și mai zgomotoase, pentru avioanele private și pentru zborurile pe distanțe scurte, pentru a combate poluarea fonică și a aerului, potrivit unui comunicat al guvernului. Aeronavele care utilizează Aeroportul Bruxelles sunt taxate nu doar în funcție de zgomot, ci și de poluanții atmosferici și de emisiile de gaze cu efect de seră, precum și de destinație. 

În mai 2023, Franța a aprobat în Parlament un proiect de lege care interzice zborurile interne pe distanțe scurte în cazul în care există o alternativă de tren de 2,5 ore sau mai puțin. Aceste modificări au fost incluse în Legea franceză privind clima din 2021, propusă inițial de Convenția cetățenilor francezi pentru climă, care vizează reducerea emisiilor de carbon ale țării. În ciuda solicitărilor companiilor aeriene pe lângă Comisia Europeană să realizeze o analiză juridică, planul a intrat în vigoare în 2023.   

Planurile UE de reducere a emisiilor de carbon 
https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal_en

Țările bogate în petrol cu populații mici, precum Qatar, Trinidad și Tobago, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Brunei, Bahrain și Arabia Saudită, emit cel mai mult CO2 pe cap de locuitor. În același timp, țările cu populație numeroasă, precum Statele Unite, Australia și Canada, au emisii totale ridicate din cauza numărului mare de locuitori. În 2022, Australia a emis în medie 15 tone de CO2 pe persoană, SUA a emis 14,9 tone, iar Canada 14,2 tone, arată datele din Bugetul Global de Carbon agregate de portalul Our World in Data.

După o creștere constantă a emisiilor de carbon începând cu anii 1970, multe dintre aceste țări, inclusiv SUA și Canada, au înregistrat o scădere a emisiilor începând cu 2018, după cum se poate observa atunci când sunt comparate datele actuale cu înregistrările mai vechi ale Programului Națiunilor Unite pentru Mediu. 

001_347U8AV-ipad.jpg

Grafic care prezintă emisiile anuale de CO2 provenite din combustibili fosili, pe regiuni/ țări, din 1850 până în 2022

Julia Han JANICKI, Sabrina BLANCHARD / AFP

Activitățile umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili și defrișările, sunt principalii factori care contribuie la creșterea temperaturilor pe Pământ, ceea ce duce la schimbări climatice.  

În UE, Luxemburg, Irlanda și Republica Cehă au avut cele mai mari emisii raportate la populație în 2021, fiecare depășind 10 tone de CO2 per cap de locuitor. 

În efortul de a combate schimbările climatice, Parlamentul European a aprobat în 2021 Legea europeană a climei. Prin această lege, UE intenționează să reducă mai mult gazele cu efect de seră, vizând o reducere de cel puțin 55% până în 2030, și fac obligatorie din punct de vedere legal atingerea unui nivel de emisii nete zero până în 2050 prin investiții în tehnologii ecologice sau prin protejarea mediului înconjurător. 

În decembrie 2022, deputații europeni și guvernele UE au ajuns la un acord pentru a introduce prima taxă semnificativă pentru carbon, ca parte a unei modernizări a pieței primare a carbonului din blocul comunitar, având ca obiectiv neutralitatea carbonului până în 2050. Dar această taxă nu este impusă persoanelor fizice, ci mai degrabă companiilor, și presupune ca acestea să plătească pentru poluarea provocată de anumite importuri, precum cel de ciment, aluminiu și îngrășăminte.  

AFP a demontat anterior afirmații false similare, afirmând că, în cadrul strategiei UE privind schimbările climatice, România va interzice șoferilor să conducă singuri și va limita numărul de kilometri parcurși. Alte articole despre schimbările climatice pot fi găsite aici.

Acest articol a fost publicat de AFP Verificat.

Toate drepturile rezervate. Orice utilizare a conținutului AFP de pe acest site este supusă condițiilor de utilizare disponibile pe https://www.afp.com/en/terms-use. Prin accesarea și/sau utilizarea oricărui conținut AFP disponibil pe acest site web, sunteți de acord să vă supuneți condițiilor de utilizare menționate mai sus. Orice utilizare a conținutului AFP se face pe răspunderea dumneavoastră exclusivă și deplină.

Tags:
Created by Isabelle Wirth on 2024/02/21 16:13

BROD