FALS | FMI va prelua România


FALS | FMI va prelua România

Sursa afirmației : Facebook

FALS

Publicat miercuri 24 mai 2023 la 17:32

Screenshot-2023-05-24-at-19.09.29.png

(*Captură ecran 20.05.2023)

Factual.ro

Jurnalista Iosefina Pascal, a postat un videoclip pe Facebook, în care spune că FMI va prelua România. Videoclipul are și o grafică cu textul „FMI va prelua România – confirmare oficială”.

În videoclipul postat în 1 mai, aceasta susține:

„…reiterez scenariul de coșmar pe care l-am prezentat ieri, și anume, împrumutul de la FMI și respectiv, cedarea întregii autonomii a României, către FMI și Banca Mondială. Nu mai e doar un scenariu, este un plan și este unul de coșmar și care va nenoroci această țară. Planul acesta este atât de înspăimântător, încât până și Florin Cîțu, groparul economiei României din ultimii ani, este înspăimântat de acest scenariu și a spus clar că nu ar trebui să acceptăm un acord de împrumut de la FMI.

Există deja rapoarte care au ajuns la șefii camerelor din Parlamentul României și la premierul României, Ciucă, rapoarte întocmite de FMI, cu diferite reforme propuse și sumele pe care le pot împrumuta României, dacă acceptă acele reforme”.

Ce este FMI?

Fondul Monetar Internaţional (FMI) este o instituţie financiară internaţională care reuneşte 190 de ţări membre, înfiinţată în 1945, în urma Conferinţei monetare şi financiare a Naţiunilor Unite de la Bretton Woods (SUA). FMI are ca principale obiective promovarea cooperării monetare internaţionale, facilitarea expansiunii şi creşterii echilibrate a comerţului internaţional, promovarea stabilităţii cursurilor de schimb, furnizarea de asistenţă în scopul creării unui sistem multilateral de plăţi şi punerea la dispoziţie a resurselor sale ţărilor membre care se confruntă cu dezechilibre ale balanţei de plăţi.

Cu alte cuvinte, FMI oferă asistență financiară statelor, însă nu se poate substitui autorităților statului. Nu are nici instrumentele necesare și nici persoanele pregătite pentru administrarea unui stat.

În atingerea obiectivelor financiare, FMI îndeplineşte 3 funcţii principale: supraveghere, creditare şi asistenţă tehnică. De la înfiinţarea sa, scopurile urmărite de FMI au rămas neschimbate, dar operaţiunile sale au evoluat pentru a răspunde cerinţelor economiei mondiale în schimbare.

Statele pot fi sau nu de acord cu reformele propuse de experții financiari ai FMI. Nu există nicio obligativitate din partea guvernelor, pentru semnarea unui acord. Dacă își doresc, însă, creditele preferențiale ale Fondului Monetar, atunci trebuie să ajungă la un consens cu experții FMI, pentru prevenirea unor derapaje economice. Ca orice creditor, FMI impune anumite condiții, în încercarea de a se asigura că banii împrumutați vor putea fi returnați.

În ultimele decenii, Fondul Monetar Internațional a fost instituția financiară cea mai prezentă în timpul unor crize economice majore.

De-a lungul ultimilor 25-30 de ani, FMI a fost printre țintele anarhiștilor, cele mai violente proteste având loc la Praga, în anul 2000.

Relația României cu FMI

România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972 și ​​a acceptat obligaţiile prevăzute în Articolul VIII al Statutului FMI în 1998. Prin acestea, România s-a angajat să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fără aprobarea/consultarea FMI.

Ultimul aranjament financiar al României cu instituţia financiară internaţională a fost perfectat în septembrie 2013, când Guvernul a semnat cu FMI şi Comisia europeană (COM) un acord stand-by de tip preventiv, având o valoare de 4 miliarde de euro. Scopul principal al încheierii acordului, arată MAE, a fost de a continua implementarea măsurilor de reformă iniţiate în perioada acordului precedent (în domeniile energiei, transporturilor, sănătăţii, guvernanţei corporatiste în sectorul companiilor de stat), de a reveni la o creştere economică robustă şi de a spori competitivitatea în vederea adoptării – într-un orizont mediu de timp – a monedei euro, în conformitate cu programul de convergenţă.

Experții FMI au discuții anuale cu oficialii statelor cu care au încheiat acorduri, iar cele mai recente dialoguri purtate cu România s-au desfășurat în 26 septembrie 2022. FMI a anunțat că discuțiile vor fi reluate după 12 luni, în termenul obișnuit. Experții preconizează că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, dar relansarea investițiilor străine directe și începutul Planului național de redresare și reziliență sprijinit de UE oferă finanțare substanțială. 

Potrivit raportului, România are o revenire bună după criza provocată de pandemie, dar este într-o oarecare măsură afectată de războiul din Ucraina. Sectorul exporturilor este afectat, la fel ca și cel al construcțiilor.

https://www.factual.ro/wp-content/uploads/2023/05/Screenshot-2023-05-24-at-19.11.54.png

Cei de la FMI au subliniat necesitatea de a impulsiona reformele structurale, pentru a stimula creșterea economică și pentru a aborda inegalitățile regionale. 

În documentul despre situația României din anul 2021-2022, țara noastră este inclusă în modelul standard de evaluare a balanței externe (EBA) al FMI, care constată că, în 2021, contul curent a fost cu aproximativ 5% mai slab decât cel dezirabil. 

Agerpres a analizat prognozele FMI, care prevăd că economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%.

Ce reforme propune FMI

În comunicatul de presă din 2022, FMI arată că a determinat care sunt reformele cheie pe care România trebuie să le facă, în drumul spre relansarea economică:

  • Consolidarea fiscală: Creșterea datoriei publice și a costurilor de finanțare necesită măsuri ambițioase pentru consolidarea economiei pe termen mediu – FMI recomandă reforma impozitelor pe venit și pe proprietate și eliminarea scutirilor, lărgirea bazei de colectare a TVA și impozitarea emisiilor de carbon.
  • Eliminarea plafoanelor prețurilor la energie.
  • Politica monetară: Banca Națională a României ar trebui să vegheze asupra menținerii inflației în limite controlabile, inclusiv prin creșterea treptată a flexibilității cursului de schimb.
  • Absorbția corectă a fondurilor UE.
  • Reforme structurale: în domenii precum digitalizarea, anticorupția, sănătatea și educația.

Într-un articol Mediafax din septembrie 2022, Ministrul de Finanțe explică statusul reformelor de la FMI, accentuând faptul că țara noastră a rămas în urmă cu multe targeturi: „Economia a rămas la limita recesiunii, deficitul bugetar a fost peste aşteptări, la 2,5% din PIB, privatizările nu au avansat, proiectul managementului privat în companiile de stat este un eşec, atragerea de fonduri europene a devenit o catastrofă prin blocarea mai multor programe, inflaţia a ieşit din intervalul ţintit de BNR, arieratele sunt tot acolo, evaziunea fiscală nu a fost redusă vizibil, iar proiectul impozitării marilor averi încă nu dă rezultate, statul nu reuşeşte să colecteze mai mulţi bani, creditarea este în picaj, iar cererea de consum nu şi-a revenit după prima rundă de majorări salariale din sectorul bugetar”.

Hotnews a analizat modul în care România a achitat împrumutul anterior. Ratele au fost plătite, mare parte, din alte împrumuturi, ceea ce, potrivit calculelor jurnaliștilor, a dus la achitarea unor dobânzi și comisioane de 1,45 miliarde euro.

De unde au plecat zvonurile referitor la un nou împrumut cu FMI

Nu există niciun fel de date care să demonstreze că România negociază un nou acord cu FMI.

Ideea a fost lansată în spațiul public de fostul premier, Florin Cîțu, care a postat, pe Facebook, mesajul „Ciolacu vrea să încheie acordul cu FMI și Banca Mondială înainte de rotativă. Dacă MF-PSD a apelat deja la FMI și Banca Mondială înseamnă că suntem pe marginea prăpastiei”.

Cîți a preluat ideile, aparent, din declarațiile analistului economic Adrian Negrescu. Consultat de Adevărul, acesta și-a exprimat opinia că România este pe marginea unei prăpăstii economice, care ar atinge apogeul în anul 2025. Atunci, crede analistul, România ar putea fi nevoită să apeleze la FMI. 

FMI ar putea aduce 20-30 de miliarde de euro la o dobândă mult mai mică decât dobânda pieței, dar condiționat de niște reforme. Reformele acelea oricum sunt pe agenda publică, dar ne-am găsi pe de o parte o sursă de finanțare ieftină raportat la ce se întâmplă în piețe, iar pe de altă parte am găsi un vinovat de serviciu pentru măsurile nepopulare pe care politicienii ar trebui să le ia în anii următori. Dacă noi nu vom reuși să atragem banii din fondurile europene din PNRR, dacă nu vom formă cheltuielile publice, singura șansă a României pentru a se menține pe linia de plutire din punct de vedere economic ar fi un împrumut de la FMI”, a fost semnalul de alarmă tras de analistul economic, pentru Adevărul.

Analistul nu menționează certitudinea unui acord sau măcar negocieri care se poartă în prezent cu autoritatea financiară, ci prezintă o opinie personală.

Nu există nicio confirmare oficială, așa cum se menționează în postarea analizată, a vreunui acord cu FMI.

Acest articol a fost publicat de Factual.ro.
Tags:
Created by Matei Vrabie on 2023/06/16 16:31

BROD