TRUNCHIAT | Cătălin Drulă (președinte USR, deputat): „Este fără precedent, în ultimii 20 de ani, ca în luna aprilie să nu te închizi cu veniturile și să dai din colț în colț”.


TRUNCHIAT | Cătălin Drulă (președinte USR, deputat): „Este fără precedent, în ultimii 20 de ani, ca în luna aprilie să nu te închizi cu veniturile și să dai din colț în colț”.

Sursa afirmației : USR

TRUNCHIAT

Publicat joi 4 mai 2023 la 11:00

280941669_550469479785474_8024094957765291608_n.jpeg

(Foto: Facebook / Cătălin Drulă)

Factual.ro

CONTEXT

La începutul lunii aprilie, analiștii economici au început să atragă atenția asupra faptului că bugetul de stat se confruntă cu o lipsă la buget semnificativă. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a argumentat că nu există o „gaură” de 20 de miliarde, așa cum au susținut unii experți fiscali, ci o „încetinire” a încasărilor. Totuși, coaliția guvernamentală a admis, în cele din urmă, că este vorba despre un deficit important și a început să poarte discuții pentru găsirea unor soluții. Printre acestea, și supraimpozitarea salariilor din mediul privat.

În acest context, Cătălin Drulă, președintele USR, a declarat, în 25 aprilie: 

„PSD și PNL au creat un dezastru bugetar. Este fără precedent, în ultimii 20 de ani, ca în luna aprilie să nu te închizi cu veniturile și să dai din colț în colț. În toate aceste discuții din coaliție vedem o bătaie de joc”.

CE VERIFICĂM?

Vom analiza dacă la finalul primului trimestru (perioada ianuarie - martie) din ultimii ani a fost atinsă, procentual, ținta de execuție bugetară a veniturilor totale ale bugetului României.

VERIFICARE

Sintagma folosită de către președintele USR, Cătălin Drulă, respectiv „să te închizi cu veniturile”, este improprie pentru mediul financiar, dar pare să facă referire la un mod de a te uita la buget, care înseamnă încasarea unei sume de bani la bugetul general consolidat, echivalentă cu planul întocmit, la început de an, pentru repartizarea trimestrială din anul în curs. Repartizările trimestriale sunt publice pe site-ul Ministerului de Finanțe, începând cu anul 2015. Practic, în declarația lui, deputatul sugerează că țintele de alocare pe primul trimestru al ultimilor 20 de ani au fost întotdeauna atinse.

Metodologie

Bugetul României este reprezentat nu numai de bugetul de stat, cât și de:

  • Bugetul centralizat al unităților administrativ teritoriale;
  • Bugetul asigurărilor sociale de stat;
  • Bugetul asig. pentru șomaj;
  • Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate;
  • Bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii;
  • Fonduri externe nerambursabile;
  • Bugetul trezoreriei statului;
  • Bugetul Companiei naționale de administrare a infrastructurii rutiere;
  • Eximbank.

Toate aceste bugete alcătuiesc „bugetul general consolidat” (BGC), pentru care totalitatea veniturilor, cheltuielilor și deficituluidelete/ excedentuluiadd bugetar este repartizată pe trimestre. 

În România, anul bugetar este împărțit în patru trimestre, a câte trei luni calendaristice:

  • Trimestrul 1: ianuarie – februarie – martie
  • Trimestrul 2: aprilie – mai – iunie
  • Trimestrul 3: iulie – august – septembrie
  • Trimestrul 4: octombrie – noiembrie – decembrie 

Pentru a verifica declarația lui Cătălin Drulă, trebuie comparate trei tipuri de documente: 

  1. Execuția bugetului general consolidat, cuprinzând perioada ianuarie – martie a fiecărui an;
  2. Repartizarea pe trimestre a bugetului (poate fi accesată din tabul „repartizarea pe trimestre”, aferent paginii bugetului de stat);
  3. „Raportul privind situația macroeconomică”, care cuprinde veniturile/ cheltuielile totale ale BGC. 

Ce arată datele?

Vom analiza perioada 2011-2022, pentru care Ministerul de Finanțe are publicate execuțiile bugetare complete pentru primul trimestru al anului (deși nu acoperă perioada de 20 de ani menționată în declarație de Cătălin Drulă, vom vedea că este relevantă și că ne oferă datele necesare pentru emiterea unei concluzii).

În ultimii 11 ani, ținta de încasare a veniturilor (din primul trimestru) nu a fost atinsă niciodată în proporție de 100%.

Cea mai apropiată execuție a avut loc în 2015, când ținta a fost atinsă în proporție de 99,7%, urmată de execuția din anul 2019, când, dintr-un procent total de 22,6% bugetat, au fost încasate 22,5% din venituri, deci o realizare a țintei de 99,65%. 

Cea mai mare diferență, între repartizarea prognozată și execuția bugetară, a fost înregistrată în anul 2020, când, din ținta de 24,84%, a fost atins procentul de 20,64%, deci execuția veniturilor a fost atinsă în proporție de 83%. 

https://www.factual.ro/wp-content/uploads/2023/05/Screenshot-2023-05-05-at-13.16.57.png

Observăm că cea mai mică încasare a avut loc în anul 2020, însă perioada este caracterizată de începuturile pandemiei de covid și închiderea temporară a unor afaceri și instituții, din motive sanitare. 

Pentru anul 2023, repartizarea veniturilor totale care ar fi trebuit încasate în primul trimestru a fost de 23,6%, adică o valoare totală de peste 127 de miliarde de lei. Execuția din martie arată că au fost încasate 21,14% din total, ținta de execuție a  veniturilor repartizată pentru primul trimestru al anului fiind atinsă în proporție de 89,57%.

Așadar, exceptând anul 2020, într-adevăr încasările la buget pe primul trimestru sunt cele mai mici în anul 2023.

CONCLUZIE

Declarația președintelui USR, Cătălin Drulă, este trunchiată. Execuțiile bugetelor din ultimii 11 ani ne arată că, în perioada recentă, ținta repartizată pentru trimestrul I nu a fost atinsă, ceea ce contrazice ideea că această situație este una fără precedent. Totuși, în anul 2023, încasările sunt mult mai slabe decât în ceilalți ani, exceptând anul pandemic 2020.

Acest articol a fost publicat de Factual.ro.

BROD