Alegeri locale în Moldova: scrutin nou, narațiuni vechi

În ambele tururi ale scrutinului local din Republica Moldova, desfășurat în luna noiembrie 2023, media pro-Kremlin a folosit dezinformarea ca instrument de luptă politică. Au fost repuse în circulație narațiuni vechi, utilizate și în campaniile electorale precedente, combinate cu narațiuni despre războiul din Ucraina, promisiuni electorale nerealizabile și denigrări cu instigare la ură. 

Acest articol a fost publicat inițial pe platforma Hive Mind.

Sperietoarea NATO, narațiune specifică politicii pro-Kremlin

La începutul perioadei electorale, media pro-Kremlin a speculat pe modernizarea infrastructurii feroviare între România, Republica Moldova și Ucraina. Într-un articol publicat pe site-ul Vedomosti.md, pagina web a publicației „Молдавские Ведомости”, se afirma că Moldova „deschide calea pentru eșaloanele militare către Ucraina”, cu trimitere la intenția autorităților române, moldovenești și ucrainene de a moderniza tronsoanele feroviare. Portalul Stopfals.md a dezmințit acest fals, demonstrând că autoritățile române au planificat modernizarea căilor feroviare încă înainte de război, potrivit Programului Transport 2021-2027 – versiunea aprobată de Comisia Europeană. Site-ul respectiv însă a fost blocat de către autorități în preajma alegerilor. 

Narațiunea că Moldova facilitează trecerea echipamentului militar NATO prin România este una veche, preluată frecvent în alegerile din Moldova. Bunăoară, înainte de alegerile parlamentare din anul 2022, rețeaua Sputnik a scris că exercițiile militare navale ale NATO „Sea Shield 2021”, desfășurate în România, ar fi îndreptate împotriva Rusiei și urmăresc destabilizarea situației în regiunea Mării Negre.

Colaj Stopfals.md

Lichidarea satelor – fobie electorală

O altă sperietoare veche, preluată din alte alegeri și răspândită în acest scrutin local, se referă la lichidarea satelor și comunelor. Candidata Partidului Comuniștilor (PCRM) pentru funcția de primar de Chișinău, Diana Caraman, a publicat pe Facebook un video, în care a declarat că autoritățile planifică să implementeze o reformă care presupune „lichidarea” satelor, comunelor, orașelor și raioanelor, făcând trimitere la Strategia de reformă a administrației publice.

Narațiunea „lichidării satelor” a mai fost folosită în campaniile electorale drept sperietoare. În parlamentarele din 2021, portalurile cu politică editorială pro-PSRM (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova) au publicat articole în care se spunea că „planul distructiv al partidelor de dreapta și al președintei Maia Sandu este de a lichida două treimi din raioane și sate după alegeri”, a declarat socialistul Igor Dodon, fostul președinte al țării și contra-candidatul Maiei Sandu la alegeri, făcând referire la una din propunerile de reformă administrativ-teritorială.

Portalul Stopfals.md a scris că, în realitate, acea reforma a fost propusă în 2020 de către ex-premierul Ion Chicu, promovat chiar de PSRM. Falsul a fost „rostogolit” și în campania pentru alegerile prezidențiale din 2020. Atunci, portalul Stopfals.md a dezmințit mai multe afirmații făcute de candidatul socialist, Igor Dodon, inclusiv că „Maia Sandu a lichidat școlile, spitalele, primăriile și a eliminat limba rusă din școli”.

Dezinformări despre narativul „lichidării satelor” promovate în alegerile parlamentare din anul 2021. Sursa: Stopfals.md

Minciuni „de criză”

Autorii dezinformărilor își pliază speculațiile pe fobiile oamenilor și problemele actuale ale țării. În prag de iarnă, unii politicieni au speculat pe criza energetică acută la nivel internațional. Politicianul Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova și care se ascunde de justiție peste hotare, și bașcana (Guvernatoarea regiunii) Găgăuziei, Evghenia Guțul, au anunțat încheierea unui contract cu o companie din Turcia datorită căruia consumatorii din regiune vor primi gaze la un tarif de 10 lei moldovenești (echivalentul a 50 cenți) pentru un metru cub. 

Aceasta este o dezinformare. Potrivit ministrului Energiei din Moldova, Victor Parlicov, contractul cu privire la achiziția gazului la un preț de 10 lei, publicat de bașcanul Găgăuziei, este un fals, o minciună, și nu poate fi executat. În prezent, consumatorii casnici achită 18,6 lei (cu TVA inclus) pentru un metru cub de gaze naturale. Oficialul a precizat că reprezentanții companiei din Turcia au infirmat semnarea unui asemenea acord.

De la speculații și dezinformări, la deepfake

Au fost aplicate, de asemenea, diverse tehnici de manipulare și dezinformare. Cu o zi înaintea alegerilor locale din 5 noiembrie, pe Facebook a apărut un video fals, în care președinta Maia Sandu s-ar referi la „situația dezastruoasă” din țară și „îngroparea democraţiei”, chemând electoratul să voteze candidatul Partidului „Renaştere”, care este un satelit al Partidului ȘOR, interzis în Republica Moldova. Acest video este un deepfake (în traducere – fals profund). Filmuleţul a acumulat peste 400 de mii de vizualizări, fiind promovat pe Facebook cu plată. Video-ul cu pretinsul discurs al Maiei Sandu a fost publicat de pe contul „Moldova Prietenoasă”, creat în mai 2023 și care distribuie conținut în favoarea lui Ilan Șor. După dezmințirea articolului de către jurnaliștii de la Stopfals.md, Meta a eliminat video-ul de pe rețelele sociale. 

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, protagonista unui deepfake distribuit în rețelele sociale înainte de alegerile locale generale din noiembrie 2023. Colaj captură video

Autoritățile moldovenești acționează drastic pentru a opri dezinformările

Pentru a preveni creșterea valului de dezinformare, înainte de alegeri, autoritățile moldovenești au recurs la măsuri drastice. Cu doar câteva zile înaintea primului tur, Serviciul de Informații și Securitate a cerut Comisiei pentru Situații Excepționale să sisteze pe durata stării de urgență activitatea a șase posturi TV:  Orizont TV, I-tv, Prime, Publika TV, Canal 2 și Canal 3 – toate având afiliere politică, în favoarea lui Ilan Șor, pe motiv că ar reprezenta pericol la adresa securității informaționale. De asemenea, au fost blocate 30 de site-uri care au afiliere editorială pro-Kremlin.  

Șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, a declarat, în cadrul unui briefing, că se urmărește asigurarea securității informaționale în contextul atacurilor hibride asupra Republicii Moldova: 

„În ultimele luni observăm o intensificare a atacurilor informaționale și o creștere a riscurilor asupra securității informaționale, în special în perioada electorală. Deținem informații, dar și probe, că Federația Rusă influențează alegerile locale din 5 noiembrie și subminează procesul democratic din țara noastră. Acest lucru se întâmplă prin câteva metode care implică finanțarea ilegală a campaniei electorale, cumpărarea de voturi și coruperea candidaților, dar și prin campanii de dezinformare”. Alexandru Musteață a adăugat că aceste posturi răspândesc constant narațiuni manipulatoare care alături de agresiunea informațională care vine din afara Republicii Moldova, generează o sursă suplimentară de instabilitate în vecinătatea Ucrainei, NATO și UE. 

Alegerile locale – un test pentru alegerile prezidențiale: între Est sau Vest?

Măsurile restrictive ale autorităților din Moldova au fost menționate în raportul Misiunii comune de observare a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO), al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei și al Parlamentului European (PE). Într-un comunicat emis imediat după primul tur, se spune că „atribuțiile extinse ale Comisiei pentru Situații Excepționale au fost folosite pentru a restricționa libertatea de exprimare și de asociere, precum și dreptul de a candida, iar interferențele străine și acuzațiile larg răspândite de corupere a alegătorilor, pe tot parcursul campaniei electorale, au reprezentat motive de îngrijorare”.

Alegerile locale au fost un test pentru alegerile prezidențiale din anul viitor și europarlamentarele din anul 2024. Circa o treime din cetățenii Republicii Moldova vor avea posibilitatea să participe la scrutinul european, întrucât dețin și cetățenia unui stat membru UE. Prevenirea dezinformării în timpul alegerilor este crucială pentru menținerea integrității procesului democratic. Iată de ce e nevoie ca mai mulți actori - atât instituțiile statului, cât și societatea civilă, să contribuie la alfabetizarea comunităților în ce privește procesul electoral și reziliența la dezinformare.