Războiul Informațional din Republica Moldova: securizarea spațiului informațional și măsurile necesare

Din data de  24 februarie 2022, când Federația Rusă a pornit un război agresiv și nejustificat împotriva Ucrainei, atât țara vecină cât și Republica Moldova au fost țintele propagandei și dezinformării venite de la Kremlin. Valurile de dezinformări au impus autoritățile de la Chișinău să adopte diverse măsuri, inclusiv legislative pentru a proteja spațiul informațional din Moldova, dar și cetățenii săi de propaganda de la Kremlin.     

Acest articol a fost publicat inițial pe platforma Hive Mind.

În luna februarie 2024 se împlinesc doi ani de la începerea războiului agresiv și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. Pe lângă pagubele materiale provocate  de război,  Federația Rusă duce și un război informațional periculos, fapt ce a impus autorităților pro-europene de la Chișinău să blocheze site-uri care promovau narațiuni de război și îl justificau, să sisteze posturi TV, să expulzeze diplomați ruși, să adopte măsuri legislative etc.

Măsuri legislative adoptate, inclusiv cu stabilirea de sancțiuni

La câteva luni de la începerea războiului, autoritățile de la Chișinău au adoptat  modificări la Codul serviciilor media audiovizuale, cunoscute cu denumirea de „Lege a securității informaționale” (Legea pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018). Amendamentele nu fac altceva decât să protejeze consumatorii de informații de dezinformare. Prin noile modificări s-a introdus noțiunea de  „dezinformare” ca „răspândire intenționată a informațiilor false, create pentru a dăuna unei persoane, unui grup social, unei organizații sau securității statului”, iar posturilor de radio și televiziune li se interzice să retransmită programe informative și informativ-analitice din alte țări decât statele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Canada și statele care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Federația Rusă a semnat, dar nu a ratificat această convenție internațională.

În luna iulie 2022, Codul contravențional a fost completat cu un nou articol (Articolul 70) potrivit căruia acțiunile de incitare la discriminare sunt sancționate. Aceste modificări au fost făcute și din cauza apariției în spațiul public a mai multor mesaje de instigare la ură și discriminare îndreptate împotriva cetățenilor ucraineni, refugiați în Moldova. 

Expulzări de diplomați ruși

Ulterior, în luna iulie 2023, autoritățile moldovenești au anunțat reducerea numărul diplomaților ruși și al personalului tehnic din cadrul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău. Această decizie a fost luată la scurt timp după ce portarul „The Insider” și postul de televiziune Jurnal TV au publicat o investigație, potrivit căreia serviciile secrete rusești ar spiona instituțiile statului  cu ajutorul unor antene de pe sediul Ambasadei Rusiei la Chișinău. Astfel că în luna august, 22 de diplomați ruși și 23 de angajați din rândul personalului tehnic, împreună cu familiile lor, au părăsit Republica Moldova. Atunci, mai multe surse pro-Kremlin au acuzat autoritățile din Moldova ca fiind rusofobe și că decizia ar fi fost luată la indicația Occidentului, în urma căreia vor avea de suferit cetățenii, și că „Moldova urmează calea Kievului”.

Licențe tv suspendate, site-uri blocate

Două luni mai târziu, în preajma alegerilor locale generale desfășurate în noiembrie 2023,                 valurile de dezinformări se întrețeau și autoritățile au blocat mai multe site-uri cu politică editorială pro-Kremlin, dar au și sistat posturi TV care transmit conținut în limba rusă, afiliate unor politicieni, de asemenea, apropiați Kremlinului. 

Astfel că în luna octombrie 2023, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a dispus suspendarea licențelor de emisie a șase posturi de televiziune (Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3). Decizia Comisiei a fost similară celei din decembrie 2022, când au fost suspendate licențele altor 6 televiziuni (Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV). 

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova a ordonat blocarea  a 31 de site-uri, printre care Kp.md, Vedomosti.md – platforme foarte citite în Republica Moldova prin intermediul cărora erau transmise diverse narațiuni de război și mesaje discriminatorii și de instigare la ură. 

Ulterior, într-un alt Ordin de la SIS se regăseau și paginile web ale unor posturi de televiziune, ca Publika, Canal 2, Canal 3, Orizont TV, ITV, închise și ele în aceeași zi și asta după ce Comisia pentru Situații Excepționale le-a suspendat licențele de emisie la cererea SIS pe motiv că Rusia ar încerca să influențeze prin intermediul lor alegerile locale din 5 noiembrie 2023. La rândul lor, jurnaliștii de la aceste posturi de televiziune au acuzat autoritățile de cenzură și că le-ar încălca libertatea de exprimare. 

Tot în octombrie, SIS a publicat un alt Ordin prin care se închideau câteva site-uri ale posturilor tv rusești printre care Ntv.ru, Ren.tv – și de această dată SIS motivând că aceste platforme promovează conţinut on-line utilizat în războiul informaţional contra Republicii Moldova. 

A fost creat în Republica Moldova Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării

De asemenea, în anul 2023, cu scopul de a proteja spațiul informațional și de a face populația mai rezilientă, autoritățile moldovenești au creat Centrul de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, instituție care este condusă de fosta ministră a Afacerilor Interne, Ana Revenco. Acest Centru este o noutate în regiune și va avea misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta împotriva dezinformării, manipulării informațiilor și ingerințelor străine, care prezintă pericol sau pot prejudicia securitatea națională și periclita realizarea intereselor naționale.

Măsuri complexe: legi mai dure, sancțiuni aplicate și populație informată

În opinia lui Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente (API), ales recent de Parlamentul Republicii Moldova în funcția de membru al Consiliului Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, actualizarea  legilor pentru a aborda dezinformarea și propagarea știrilor false, inclusiv cu aplicare sancțiunilor, nu sunt suficiente, dar este necesar ca în Moldova să fie continuate campaniile educaționale pentru a crește nivelul de conștientizare a publicului cu privire la fenomenul dezinformării și pentru a-i învăța cum să identifice știrile false.

Aceste măsuri sunt necesare pentru a fi luate în Republica Moldova deoarece în ultimii ani dezinformarea a luat amploare în țară,  fenomen cauzat de mai mulți factori, printre care: 

• Influența politică, fiind utilizată de cele mai multe ori prin manipularea opiniei publice în favoarea anumitor partide sau lideri politici, de obicei fiind o divizare între Est și Vest. 
• Media slăbită și politizată. Pe parcursul anilor, mass-media a fost politizată, iar oamenii aveau puține  surse de știri credibile și verificate, existând riscul ca aceștia să cadă pradă dezinformării.
• Diviziunile etnice și lingvistice create artificial de grupurile de interese au încercat permanent să facă diferențe etnice și lingvistice din Republica Moldova, fiind exploatate narațiuni precum rusofobie sau românofobie,  amplificând dezinformarea.
• Influența externă a Federației Ruse. Republica Moldova este adesea subiectul unor interese divergente din partea Federației Ruse, încercând să  influențeze prin diverse metode opinia publică  prin intermediul dezinformării.